Ziua în care se slobozeşte gerul

Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli este de mare însemnătate pentru români. În lumea satului românesc, praznicul ţine trei zile, fiind încărcat de numeroase semnificaţii pentru bunul mers al lucrurilor, din acest moment speranţa pentru vreme bună şI caldă fiind din ce în ce mai redusă, în această perioadă iarna cotropind uşor, uşor. “Acum este trimisă pe lumea cealaltă vara, iar Sfântul Mihail începe să slobozească, treptat, gerul iernii”. Pe de altă parte, “cea mai importantă semnificaţie a personajului central – Sfântul Mihail n.r -  este aceea de conducător al oamenilor pe drumul lor spre cealaltă lume”, aflăm de la Antoaneta Olteanu, volumul Calendarele poporului român”.

Românii din Bucovina sunt cei care îl prezintă pe Sfântul Arhanghel Mihail ca fiind responsabil cu orânduirea verii şI a iernii, având grijă de toate vietăţile de pe pământ, laolaltă cu Sfântul Nicolae. “Ca Sfântul Mihail, nici un sfânt nu e aşa de puternic, căci lui i-a dat Dumnezeu să poarte soarele şI luna. El face vara, dând drumul soarelui mai pe sus, de e ziua mare, şI lunei mai pe jos, de e ziua mai mică şI noaptea mare. Sub mâna lui sunt toate vietăţile şI oamenii, atât cei vii, cât şI cei morţi. Toamna, când e ziua lui, atunci se desparte vara, şI el dă vietăţile pe mâna lui Sf. Neculai de la poartă şI le hrăneşte până la Iordan, ş-atunci când sfinţeşte aghiasma şI bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă şI toate vietăţile se împrăştie, merg iar la mâna Arhanghelului.”

În tradiţiile populare, Sfinţii Arhangheli sunt prăznuiţi trei zile, între 8 şI 10 noiembrie, spunându-se că prima zi este Capul Arhanghelului, a doua – Mijlocul iar cea de-a treia  - Coada Arhanghelului. În această perioadă, ofrandele alimentare ce sunt date pentru morţi în Ajun sau în ziua sărbătorii religioase, se numesc Moşii de Arhangheli, cu acest prilej fiind aprinse la biserică lumânări atât pentru sănătatea celor care sunt în viaţă, dar, mai ales, pentru cei dispăruţi în împrejurări năprasnice, obicei consemnat în Moldova şI Bucovina.

Din scrierile etnolgului Ion Ghinoiu, aflăm că în lumea satului românesc, pe lângă calitatea de conducători ai cetei îngerilor, Arhanghelii sunt responsabili şI cu transportul sufletului morţilor pe cealaltă lume. În unele zone, în special în Transilvania, sunt consideraţi şI patroni ai turmelor de oi, fiind prăznuiţi două zile la rând, respectiv 8 şI 9 noiembrie. Cele două zile sunt cu mare însemnătate în calendarul pastoral, obiceiul de a face o turtă pentru a şti cum le va merge oilor. “Coptura de mălai sau făină preparată în ziua de Arhangheli (8 Noiembrie) când, în unele zone etnografice se amestecau oile cu berbecii pentru împerechere, este numită Turta Arieţilor sau Turta Berbecilor. Pentru a afla dacă le va fi bine sau le va fi rău oilor peste aproximativ 21 de săptămâni, durata de gestaţie a ovinelor, Turta Arieţilor se arunca în mijlocul turmei şI se pronostica: semn bun dacă aceasta cădea cu faţa în sus şI semn rău dacă aceasta cădea cu faţa în jos (Banat). (Ion Ghinoiu, Comoara satelor. Calendar popular).

Pe de altă parte, scurta perioadă de încălzire a vremii ce ţine de la două până la patru zile în perioada dintre Arhangheli până la Crăciun este numită în Transilvania Vara Arhanghelilor.

Dacă despre Sfântul Arhanghel Mihail există numeroase legende, unele dintre acestea cosmogonice, despre Arhanghelul Gavriil se spune că este cel care ţine cheile raiului, stând de veghe la căpătâiul bolnavului aflat în prag de moarte, ori la picioarele acestuia, în cazul în care mai are de trăit. Gavriil înseamnă în limba ebraică, "bărbat-Dumnezeu". Sfântul Arhanghel Gavriil este îngerul bunelor vestiri, cel care l-a înştiinţat pe Sf. Ioachim că soţia sa, Ana, de vârstă înaintată, o va naşte pe Sfânta Fecioară Maria. Tot Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Maicii Sfinte naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, fiind cinstit ca ocrotitor al fecioarelor, mamelor şI al pruncilor, dar şI cel care duce rugăciunile credincioşilor la Dumnezeu.