x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descoperirea Romaniei - Haiducii lui Saptecai

0
28 Iun 2006 - 00:00

Vrancenii alcatuiesc singura familie romaneasca dintr-un sat in care traiesc 300 de secui. Pe-o coama de deal infipta-n soare, Caravana deschide portile unei altfel de lumi.

  • Malnas - Prajitura de piatra fotoreportaj
  • Zero - Nimic despre nimeni
  • Aventura financiara intr-o poala de deal
  • Jurnal de Caravana - Noi toti

    FOTOREPORTAJ - Click pe imagine/td>
    TOTI PENTRU UNUL. La sarbatori, barbatii din familia Vranceanu colinda calare in haine si spirit romanesti

    La cinci kilometri de Sfantu Gheorghe, pe o coama de deal infipta-n soare, ni se deschid portile unei altfel de lumi. Un taram ca de poveste animat de armasari pursange pe care galopeaza sapte haiduci.

    Diii, Avant!, striga zgatia balaie, ghemuita in bratele tatalui, la roibul care porneste sub ei in galop, taind inserarea. Ciprian are 2 ani si jumatate si a urcat prima oara in sa cand nici nu facuse bine ochi. Ti-e frica? Copilul nu raspunde, tatal ne lamureste: "Nu stie ce inseamna FRICA. A calarit de la 4 luni". Dar Cipri stie ca-i place. Pe grumazul calului, "Numarul sase" se hlizeste la stelele care tin loc de reflectoare arenei sportive. Nicolae Ciprian Vranceanu are sase baieti si o pensiune ecvestra. Pentru cel de-al saptelea fecior narile lui El-Zorab tremura a nerabdare ca puiul de om sa termine galopul din burta mamei. Armasarul ce i-a fost promis asteapta ursitoarele "dand ocol, in trap grabit, in pas domol", ca-n poezia lui Cosbuc. Parca stie de-acum ca-i vor vesti lui Stefanel ca-si va purta victorios toca de calaret.

    INVESTITIE IN SUFLETE. Toti baietii lui Nicolae Vranceanu au inima lipita de-un suflet de armasar. Tatal ni-i prezinta matematic, ca doar a terminat o facultate de profil. "Numarul unu", cel mai mare, are 25 de ani. Gabriel participa la concursurile de anduranta, o proba de rezistenta pentru cal si calaret. Vlad are 18 ani si conduce atelaje tinand haturile a doi lipitani. La 12 ani, "Numarul trei" este varful de lance, cum spune mandru tatal. Alexandru este primul roman calificat la Campionatele Europene pentru copii, ce se tin anul acesta la Istanbul. Condor, armasarul lui, este cel mai valoros dintre cei 30 de cai ai hergheliei. Norbert, cel de-al patrulea, este, la 9 ani si jumatate, cel mai tanar calaret legitimat in Romania. Edmond si Edmond, un copil de 6 ani si un cal de 14 ani se antreneaza sa-i ajunga din urma pe cei mai buni in concursurile ecvestre. Cand o sa se faca mare, "Numarul cinci" vrea sa ajunga "director calaret". Urmeaza Ciprian si Stefanel, care se va naste peste cateva luni.

    Nicolae Vranceanu a urcat pe locul unde se ridica acum Pensiunea ecvestra "Sfantul Gheorghe" in urma cu cinci ani. Atunci si-a cumparat primul cal, un pursange, si i-a construit un grajd. Au urmat cateva iepe, a adus armasari…. "Cati cai am acum?" "30 de suflete", ne spune. Asta sunt roibii pentru el, suflete. Un an mai tarziu a pornit turismul de agrement. Pasiunea s-a transformat in afacere, pentru ca altfel nu se putea supravietui. Peste doi ani, baiatul "Numarul trei", Alexandru, avea sa inceapa sa participe la probele cu obstacole. Imediat a aparut Macedon, un armasar de concurs pe masura. Acum Alexandru calareste pe Condor, un cal de 150 de mii de euro. Alaturi de fratele lui, Norbert, si de Tomita, prietenul lor, formeaza singura echipa de echitatie de copii din tara. Au si un stindard improvizat. De pe albastrul unui fost steag al NATO ii vegheaza patronul calaretilor, Sfantul Gheorghe, zugravit de mana de pictor .

    PACE. In satul in care traiesc 300 de secui, familia Vranceanu este singura familie de romani. Se respecta unii pe altii si se inteleg chiar daca romanul "nem tudom" ungureste, iar ungurii n-o prea rup pe romaneste. "Am crescut printre ei, ii respect pentru ca sunt oameni cinstiti care nu-si incalca cuvantul si isi respecta traditiile. Eu, cand ii imbrac pe copiii mei in costum national, stiu ce fac si atunci ii inteleg pe ei cand vor sa-si pastreze traditiile si identitatea. Aici, intre oamenii de rand, nu exista o problema. Daca e sa cautam pricina, o gasim la Bucuresti si la Budapesta, nu la Covasna", spune Nicolae Vranceanu.

    ZIUA CEA MARE
    Pe culmea dealului pe care Sancraiul isi intinde casele, sapte glasuri razbat in linistea noptii inganate de un tipat de paun ce se infoaie in umbrele unui foc mocnit. Miroase romaneste, e trecut de miezul noptii, oboseala noastra se atrofiaza in fata fascinatiei unei lumi de poveste. Pe ecranul unui televizor se deruleaza episoade in care "Haiducii lui Saptecai" sunt protagonisti. Covasna, 2005, Ziua Unirii. Tatal si cei sase feciori marsaluiesc calare pe strazile orasului, escortati de soborul de preoti si de multime. Toti, chiar si cel mai mic dintre ei, care are abia 2 ani, sunt imbracati in costume populare. Nicolae Vranceanu le-a reconstituit dupa cele care se purtau in satul in care a copilarit. Calare pe Avant, cu drapelul intr-o mana, cu haturile si cu "Numarul sase" intr-alta, conduce alaiul pe strazile intesate de lume. In spate, doi cate doi, micii haiduci poarta si ei drapele fluturande. Edmond s-a antrenat pentru asta o saptamana. Ochii tatalui stralucesc a mandrie. Copilul nu mai tinuse pana atunci haturile doar cu o mana. Armasarii ferchezuiti de sarbatoare merg la trap. Peste toate sufletele de oameni si cai pluteste cantec romanesc: "Treceti batalioane romane Carpatii, la arme cu frunze si flori, v-asteapta izbanda, v-asteapta si fratii cu inima la trecatori…"

    LOCATIE

    Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, unul dintre cele mai vechi orase din secuime, este asezat pe malul raului Olt, in valea dintre Muntii Baraolt si Muntii Bodoc. De-a lungul timpului, orasul a fost centrul economic si administrativ al fostului judet Trei Scaune, aproximativ identic cu actualul judet Covasna. Localitatea are azi peste 70.000 de locuitori.


    Orasul apelor minerale

    Judetul Covasna are o suprafata de peste 3.500 km2 si este inconjurat de Carpatii de Curbura. Populatia numara putin peste 200.000 de locuitori, dintre care 75% sunt maghiari. Industria propriu-zisa a judetului a inceput cu deschiderea minelor de carbune in 1872 si cu industria textila si de tutun la sfarsitul secolului trecut in Sfantu Gheorghe. Dupa reinfiintarea judetului in anul 1968, industria a luat amploare. Cele mai cunoscute statiuni balneoclimaterice ale judetului sunt Covasna, Baile Balvanyos, Malnas-Bai si Uzonca-Bai. Localitatea Covasna este, dupa Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc, al treilea oras al judetului. A fost supranumit "orasul celor 1.000 de ape minerale", datorita bogatiei solului in ape cu efect curativ.


    Ciobanii, in transhumanta

    Din punct de vedere al agriculturii, Covasna se bazeaza pe cultura de cartofi. Culturile de cereale paioase nu se pot dezvolta din cauza solului nisipos si a temperaturilor foarte joase ce se inregistreaza pe timp de iarna. Aflata la poalele Muntilor Vrancei, Covasna este un loc ideal pentru zootehnie. Pasunile din zona, aflate in proprietatea ciobanilor, sunt exploatate la maximum pentru cresterea de ovine si de bovine. Pe langa normele europene tot mai sufocante, pastorii mai au de furca si cu ursii care coboara flamanzi din padure. Pe timp de iarna, ciobanii din Covasna pornesc in transhumanta spre Lunca Dunarii. Traseul se face in sase saptamani, timp in care manatorii dorm sub cerul liber, alaturi de animale, indiferent de vremea de afara. (Sorin Anghel)


    Turism

    Aproape de Covasna, la o distanta de cativa kilometri, se afla comuna Comandau. Localnicii au inceput sa ridice pensiuni agroturistice, semn ca zona se va dezvolta in viitor. Anul trecut, cu 1.000 RON puteai sa cumperi doua hectare de teren construibil. Acum, pretul unui metru patrat in acelasi loc este de cinci euro. (Sorin Anghel)
  • Citeşte mai multe despre:   covasna,   vranceanu

    Serviciul de email marketing furnizat de