Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele trei parcuri naţionale din judeţul Caraş-Severin sînt în subordinea lui Ion Tabugan, şeful Direcţiei Silvice Reşiţa. Dezastru este peste tot, noţiunea de arie protejată nu există. Semenic – Cheile Caraşului este unul dintre cele trei parcuri.
Parcul Naţional Munţii Semenic – Cheile Caraşului are o suprafaţă de aproape 38.000 de hectare şi se află în administrarea Direcţiei Silvice Reşiţa. Despre cum înţelege Ion Tabugan, şeful acestei direcţii, să aibă grijă de ariile protejate din altă parte a judeţului Caraş-Severin aţi putut citi în Jurnalul Naţional de sîmbătă. Dezastrul de la Cheile Nerei – Beuşniţa nu e singular. Parcul Naţional Munţii Semenic – Cheile Caraşului are parte de acelaşi tratament, diferenţa fiind aceea că sănătatea oamenilor de la poalele muntelui este în pericol.
REZIDUURI. Comuna Văliug se află la marginea parcului şi la poalele unui lac de acumulare, care s-a format acum aproape 40 de ani prin ridicarea unui baraj. Acum mai bine de zece ani, Vasile Ponoran, fostul primar al comunei căuta cu disperare un loc unde să amplaseze groapa de gunoi a comunei. După îndelungi căutări a găsit o locaţie, deloc inspirată. În loc să caute un teren în aval de comună, primarul a dispus ca groapa să fie în amonte, astfel încît apa care spală aceste gunoaie ajunge fie în lac, fie în pîraie sau chiar în pînza freatică a comunei. Garda de Mediu l-a amendat pe Ponoran cu 15.000 de lei pentru neregulile în ceea ce priveşte managementul gunoaielor, însă banii au fost achitaţi de Consiliul Local Văliug. În timp, haldina de gunoi a Văliugului s-a mărit şi pentru că aici mai aruncă resturi şi alte două comune aflate în apropiere: Gărâna şi Brebu Nou, chiar dacă cea din urmă are contract cu o firmă de specialitate din subordinea Primăriei Reşiţa, reşedinţa judeţului. Pînă şi Jandarmeria Montană din Valiug s-a implicat în mai multe acţiuni legate de combaterea deversărilor deşeurilor aici. Se estimează ca pînă în 2009 această groapă va fi închisă, însă nu mai de parte de acum trei săptămîni, Marius Mocanu, actualul primar al Văliugului, a reperat o vidanjă care a deversat mai bine de trei tone de dejecţii în haldină. Aceasta spre bucuria turiştilor care se bălăcesc în lacul şi aşa secat pentru satisfacerea nevoilor de curent al ruşilor de la TMK, fostul combinat UCMR. Este foarte important că lacul alimentează cu apă oraşul Reşiţa. "Noi am fost perla Caraşului şi la noi a ajuns să se ducă tot gunoiul la Bîrzava. Acum avem un proiect pentru preselecţia gunoaielor şi urmează ca firma care a cîştigat licitaţia să înceapă lucrul. Halda a fost greşit pusă! Pui gunoaiele deasupra satului? Consiliul Judeţean a fost de acord, Mediul a fost de acord, Apele Române au fost de acord. Din moment ce fostul primar a avut avizele... Mediul trebuia să-l oprească. Ani la rînd nu s-a luat gunoiul, iar oamenii îi dădeau foc. La inundaţiile din 2006 toate gunoaiele luate de ape de aici stăteau ca saloanele în pomi la Bocşa (n.r. – oraş aflat la 50 de km distanţă)", a spus Mocanu.
ATAC LA POPULAŢIE. Problema calităţii apei din lacul de lîngă Văliug a devenit în ultimii doi, trei ani una extrem de acută. Conform lui Gheorghe Pitulan, comisar al Gărzii de Mediu, în ultimii ani Consiliul Local Văliug a avizat pentru aproape 300 de construcţii pe unul dintre versanţii lacului. Aceste case de vacanţă, dar mai ales pensiunile au bazine de stocare a apei folosite, iar vidanjarea se face greu cîteodată la un an. De aceea, de multe ori apa este deversată pe sol sau în pîrîu de unde ajunge în lac. S-a ajuns la eutrofizarea lacului, adică s-a înmulţit numărul de alge din lac care consumau oxigenul din cauza acestor deversări. Apa lacului devenise galbenă, sănătatea florei şi faunei lacului, dar mai ales a locuitorilor din Văliug şi Reşiţa, fiind periclitată. "Rezolvarea a venit de la natură. Vremea s-a răcit rapid, iar fenomenul a dispărut. Cu toate acestea, riscul să se repete există. Cauza acestui fenomen a fost aportul de fosfor, azot adus de apele menajere în lac, iar temperaturile înalte au favorizat dezvoltarea acestor alge. A fost prima oară cînd s-a întîmplat aşa ceva din anii ‘60, atunci cînd barajaul a fost construit. Algele se depun pe nisipul filtrant de la staţia de epurare ce duce apa potabilă spre populaţie", a spus comisarul Pitulan. De aceea a fost necesar un sistem de canalizare şi de epurare a apei la Văliug. Atunci cînd s-a îngălbenit apa, marele noroc a fost, conform lui Pitulan, că nu au apărut algele şi în Lacul Secu, celălalt mare alimentator cu apă al Reşiţei. Amenzile date de Garda de Mediu i-au potolit puţin pe deversori. S-au făcut rapoarte, referate, dar la Bucureşti acestea au fost trecute cu vederea. Primarul Marius Mocanu şi viceprimarul Sorin Blaga sînt hotărîţi să rezolve problema gunoaielor: "Vream să facem Văliugul cît se poate de european, mai ales că terminăm staţia de epurare anul acesta. Vom face şi locuri de campare. Vom avea 53 de pubele mari în toată zona. Există o firmă: Ecologica SRL pe care Consiliul Judeţean ne-a băgat-o pe gît, dar care nu are cinci lei în cont. S-a făcut înainte să fiu eu primar, un parteneriat anul trecut între CJ, Primăria Brebu şi Văliug".
DEZASTRU. Altă mare problemă în Parcul Munţii Semenic – Cheile Caraşului este ca mai în toate parcurile, distrugerea pădurii. Se lucrează cu utilaje grele cînd solul este moale, urmarea fiind apariţia ravenelor prin care noroiul este adus de ploi în lacuri care se colmatează. Materialul lemnos neridicat este antrenat de torenţi în special în zona Văliugului. Anul trecut, Garda de Mediu a amendat Ocolul Silvic şi firmele care exploatează masă lemnoasă cu 1,5 miliarde de lei vechi.
Primarul şi vicele din Văliug au un singur ghimpe împotriva parcului. Acceptă că s-a înfiinţat parcul fără să fie întrebaţi oamenii care mai au teren intravilan, dar nu sînt de acord cu faptul că nu mai ai voie să te plimbi cu ATV-ul sau motocicleta pe drumurile forestiere. "Se exploatează prin pădure. E posibil aşa ceva? Dacă l-ai făcut parc naţional, de ce mai tai? Ei se iau de noi că mergem cu motorul prin pădure, dar ei taie. Dacă staţi o zi întreagă să vedeţi cum se cară cam 30 mc de maşină, cam 200 de mc zilnic", a mai arătat Mocanu. Vîrsta arborilor în anumite zone ale parcului depăşeşte 130 ani, la Izvoarele Nerei existînd cea mai întinsă suprafaţă de pădure virgină de făgete cu o vîrstă de peste 350 ani. Există în acest parc nouă specii de reptile, care sînt protejate prin diferite convenţii naţionale şi internaţionale, printre ele şi vipera. Pe aici trece una dintre cela mai importante rute de migraţie ale păsărilor. Tocmai pentru că este foarte valoros, acest parc este şi foarte vulnerabil. La izvoarele Nerei se întinde singura pădure virgină de făgete secular care există în Europa, şi rezervaţiile speologice Peştera Comarnic, Popovăţ, Buhui, care sînt unicate în România. La cîteva sute de metri de cantonul silvic Comarnic, aflat în apropierea peşterii, un versant întreg a fost pus la pămînt. De jur, împrejur, pădurea e neatinsă. Aici în schimb, cioatelor rezultate în urma exploatării li s-a dat foc. Interesant este că unele dintre ele sînt arse doar pe partea unde se văd inelele arborelui, iar rădăcina a fost neatinsă de foc. La cîţiva kilometri mai departe, spre conatonul silvic Naveş pădurea a fost din nou rărită. Ion Şandru, directorul parcului este în concediu medical de cîteva luni şi se pare că nu mai este pe placul lui Ion Tabugan, şeful Direcţiei Silvice Reşiţa care vrea să-l schimbe. Despre modul în care Tabugan înţelege să aibă grijă de ariile protejate din judeţ aţi putut citi în Jurnalul Naţional de sîmbătă.
ECOLOGIE? Pe lînga aceasta, se folosesc în exces fertilizatori de natură organică care duc la schimbarea PH-ul solului. Au apărut buruieni şi alte plante toxice, apele sînt poluate, solul este erodat. Focare de boli şi dăunători pentru plante şi animale. Flora şi fauna acvatică este afectată din cauza poluării apelor cu materii organice şi anorganice, pentru lacurile de acumulare neexistînd studii ale habitatelor. Principalele ameninţări pentru ecosistemul din peşteri sînt: defrişările, poluarea apelor la suprafaţă care intră în subteran, activitatea turistică, graffiti pe pereţi, dar peşterile au fost în special distruse de căutătorii de comori. Prin aceste acţiuni au fost afectate diferite specii strict protejate. De cînd a fost înfiinţată Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului în 2003 nu s-a făcut mare lucru pentru stoparea acestor acţiuni. Deşi peşterile sînt închise, în Reşiţa există indivizi care fac trafic cu "produse" de peşteră. Peştera 2 Mai a fost descoperită în 1977 şi s-au pus gratii de nenumărate ori, dar s-a tot continuat să se scoată cranii de urs de peşteră pînă acum cîţiva ani. Se află între Comarnic şi Anina. Peştera Buhui este lîngă Anina. Spre deosebire de Peştera 2 Mai, la Buhui activitatea continuă. Pe Valea Bârzavei, se va "realiza parkul rezidenţial Crivaia Nouă". Constructorul este Apollodor Group SA din Reşiţa, firmă deţinută de Valentin Coşeru, fost director pe vremea lui Ceauşescu la o întreprindere de construcţii. Coşeru are deja construită o pensiune pe locul unde va dezvolta "parkul".
Citește pe Antena3.ro
Concesiuni
Primarul din Prigor, localitate care deţine terenuri peste care s-a suprapus parcul vrea să dezvolte un proiect imobiliar pe platoul Semenic. Practic, un sat de vacanţă. Pavel Verindean a făcut sute de concesiuni în zonă de acum doi ani. A parcelat zone pe care oricum nu se poate construi, pentru că sînt în interiorul Parcului. Personaje cu greutate din judeţele Caraş-Severin, Arad, Timiş au concesionat terenuri acolo, însă acea zonă este catalogată drept fîneţuri şi păşuni, ceea ce înseamnă că pînă acum cei care au luat pămînt vor trebui să se mulţumească cu recoltarea fînului de pe cei sutele sau miile de mp luaţi de fiecare. Există o propunere de PUZ care se află acum la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, ceea ce înseamnă că momentul în care vor apărea vilele de şmecheri nu este departe. Pe de altă parte, o parte din acel teren este de veacuri ale Văliugului. Actualul primar spune că fostul primar din Văliug era omul lui Sorin Frunzăverde, fost ministru pe la mai multe ministere şi vicepreşedinte al PD-L, şi tocmai de aceea a făcut anumite jocuri: "Va ieşi scandal sus la pe platou, pentru că cei din Prigor au venit peste noi. Platoul Semenic nu s-a băgat în parc pentru a se putea construi. Pînă să se finalizeze limita parcului, primăria a fost chemată să depună toate actele unde vrea să construiască, dar fostul primar nu s-a dus deloc".
De partea cealaltă, Verindean este susţinut de liberalul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
21 iulie 2008
Fabrici de mobilă şi durere pe Jiu
MINERIT • Lucrurile tulburi se limpezesc încet, încet
Obligată să facă restructurări, Compania Naţională a Huilei a rămas cu doar şapte exploatări, o singură preparaţie şi 11.685 de angajaţi. Pe locul fostelor mine au apărut fabrici de mobilă, iar închiderea preparaţiilor de cărbune a dus la limpezirea Jiului, astfel că acum pe Defileu se pot practica pescuitul şi raftingul.
Furtunile cenuşii
POLUARE • Două companii umilesc momîrlanii
La Paroşeni şi Coroeşti, cenuşiul face parte din meniul administrat aproape zilnic locuitorilor. Depozitul de cenuşă al Termocentralei de la Paroşeni reprezintă coşmarul momîrlanilor. Iar Uzina de Preparare a Cărbunelui de la Coroeşti merge cînd ar trebui să fie închisă.
19 iulie 2008
Ranger de România
LIPSIŢI DE AUTORITATE • Decît agent de teren, mai bine orice
Pădurarii moderni care apără parcurile naturale şi naţionale ar trebui să fie extrem de intransigenţi cu cei care taie copacii, ucid animale şi aruncă gunoaie în păduri şi zone protejate. Salariile mici, dotările precare şi frica de prădătorii cu două picioare şi epoleţi îi determină însă să se mulţumească cu prinderea găinarilor care fură două crengi şi pescuiesc cu un băţ sau să alerge după fluturi cu cercetătorii prin rezervaţii, în loc să ia urma braconierilor care fac prăpăd.
Ochiul Beiului contemporan
CHEILE NEREI • Petreceri de pomină în parcul naţional
În Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşnita nici o pădure nu mai e virgină. La sfîrşit de săptămînă, petrecerile se încing aici mai abitir ca la o nuntă. Grătare, muzică, lăutari, beţii. Azi, beiul locului e un mare "general" care face militărie cu subordonaţii săi, şefii de parc şi ocol silvic. Pentru ei, timpul s-a oprit ierarhic şi slugarnic pe vremea vizitelor comuniste.
Construcţii ilegale chiar între Cazane
SCANDALOS • Autorităţile locale se cred stăpîne peste tot ce mişcă în zonă, declarînd că ele fac legea
În Dubova, o localitate dintre Cazanele Mici şi Cazanele Mari, au răsărit în soare patru vile mîndre, în diferite stadii de construcţie. O vizită la faţa locului i-a adus o nouă surpriză agentului de teren de la Parcul Natural Porţile de Fier, cel care se ocupă de protejarea zonei: un excavator tocmai săpa de zor temelia unui hotel la doi paşi de apa Dunării. De la Primărie, cei care dau autorizaţii de construcţie ilegale spun că ei fac legea.
18 iulie 2008
Gropile "de aur" ale gunoierilor negricioşi
DEZASTRU • Focare de infecţie în inima Văii Jiului
În Valea Jiului, gropile de gunoi sînt un fel de El Dorado. Unii oameni blesteamă gunoaiele, alţii le văd ca pe nişte mine de aur. Focurile din gropile de la marginea oraşelor sînt bomboana de pe coliva sănătăţii oamenilor şi animalelor.
SANATORIU TBC • Ortacii trag să moară departe de lume
În Caraş-Severin, foştii ortaci se ascund de lume în sanatoriul Marila, caruselul neputinţei. Bolile i-au transformat în "morţi vii", iar ei nu mai au puterea să le rostească cu voce tare.
Mîndra, Roşiile, Lungu, comorile Parîngului
TURISM • Concedii fără poluare, departe de hoteluri fiţoase
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit. Parîng şi Straja sînt două dintre cele mai cunoscute staţiuni de schi din România. Din păcate, autorităţile acordă foarte puţină importanţă turismului, chiar dacă munţii reprezintă o vacă numai bună de muls. Lacurile din inima Masivului Parîng au o apă atît de limpede, încît nu există turist care să nu-şi potolească setea de acolo.
17 iulie 2008
Gunoaiele Apusenilor
TURISM ROMĂNESC Aria protejată, sufocată de peturi
Peste 40.000 de drumeţi bătătoresc anual potecile Parcului Natural Munţii Apuseni, în special în zonele de interes turistic. Din păcate, în urma lor rămîn tot munţi. De gunoaie. Care nu sînt strînse niciodată pentru că din punct de vedere economic nu rentează. Lor li se adaugă proiecte imobiliare de amploare care se învîrt în jurul legii.
HOŢIE • Avem cu ce, n-avem cu cine
Din 2001 nişte băieţi inspiraţi au cumpărat majoritatea acţiunilor societăţii Hercules, ce are în administrare izvoarele termale şi majoritatea hotelurilor din staţiune. De atunci doar au stors bani de la puţinii turişti, fără să investească nimic în ştranduri şi în centrul istoric. Şi cel mai cunoscut ştrand din staţiune, "7 izvoare", şi-a închis porţile. Iar oamenii, obişnuiţi să vină aici ani la rînd, opresc maşinile şi îşi pun corturile într-o curbă periculoasă, bălăcindu-se la cîteva ţevi cu apa miraculoasă.
Apa roşie din inima muntelui
La Almaşu Mare poluarea este lichidă, sîngerie. Apele de mină se scurg prin comună lăsînd în urma lor o dîră roşiatică, nesănătoasă. Apele sînt acide. Atacă mediul şi bugetul localnicilor.
16 iulie 2008
Jaf fără oprelişti în peşterile României
TRAFIC • Comorile naturale ale ţării sînt devastate de reţele organizate de hoţi, încurajate de vidul legislativ
Pentru că la noi se poate fura orice, manglitori cu studii speologice şi paleontologice au ţintit patrimoniul natural. În peşterile ţării se sapă după bucăţi de fosile care ajung să valoreze mii de euro pe piaţa internaţională. Cumpărătorii autohtoni, mai puţin rafinaţi în gusturi, sînt atraşi cu stalactite şi stalagmite ciordite la comandă, după preferinţe. Din cauza lacunelor legislaţiei, prăduitorii riscă cel mult o amendă. un brand cu care atrage turiştii la poalele Detunatelor.
Prigoana după eoliene
MUNŢII APUSENI • Din Ţara Moţilor, energie electrică pentru tot Judeţul Alba
După afaceri cu gunoaie şi televiziuni, Silviu Prigoană vrea să producă şi energie electrică folosindu-se de vîntul puternic din zona Munţilor Apuseni. Dacă lucrurile vor decurge conform planului, în cîţiva ani toţi locuitorii din judeţul Alba vor fi alimentaţi de la eolienele lui Prigoană.
15 iulie 2008
Ecoturism la Fefeleagul
GREU LA DEAL CU CALUL • Urmaşul fefeleagăi încearcă să atragă turişti la detunate
Urmaşii Fefeleagăi din nuvela lui Ion Agârbiceanu s-au ruşinat generaţii de-a rîndul că au printre înaintaşi o aşa sărăcie de femeie, de care a mai auzit şi toată lumea. Vetălău, un stră-stră- strănepot, face din numele de Fefeleaga un brand cu care atrage turiştii la poalele Detunatelor.
Cocini de lux pe Valea Rîmeţului
BOII ÎNAINTEA CARULUI • Întîi au construit, acum caută să obţină autorizaţii
De cînd e lumea lume, situată în partea central-estică a Munţilor Trascău, rezervaţiei Cheile Rîmeţului nu i-a fost dat să rămînă în vecie aşa cum însăşi natura îi conturase destinul. "Rîmeţi" cu colţi de argint, cu relaţii sau funcţii pe te-miri-unde, şi-au făcut, măre!, nişte case ce se învîrtesc după soare, fără să le pese că otrăvesc totul în jur.
Kronospan, în zodia cancerului
FORMALDEHIDA • Dă locuri de muncă şi otrăveşte vieţile
La Sebeş, oamenii s-au pus de-a curmezişul construirii unei noi fabrici de formaldehidă. Şi braşovenii s-au speriat de posibilitatea de a se îmbolnăvi de cancer şi au protestat faţă de Kronospan. Deşi nu se poate spune cu certitudine că ar exista o legătură directă între substanţă şi boală, cine e dispus să rişte?
14 iulie 2008
Necunoscută nouă, apreciată în Europa
ATENŢIE ● O plantă medicinală din munţii Apuseni, "anonimă" în România, este studiată cu interes de zecile de cercetători străini care vin aici
Arnica Montana este o plantă medicinală înrudită cu muşeţelul şi este încă necunoscută în România. Atît de oamenii de rînd, cît şi de cercetători. Asemănătoare florii-soarelui, arnica creşte în cîteva zone din ţară, însă în Apuseni ea a devenit obiectul mai multor proiecte internaţionale.
Drujba Romsilva păzeşte pădurea
INVESTIŢIE ● Aurul verde a ajuns aur galben la gîtul şi mîinile pădurarilor şi şmecherilor
O parte a pădurii Parcului Natural Munţii Apuseni se află, nefiresc, sub administraţia Romsilva. La faţa locului l-am găsit
pe pădurar, în fruntea tăietorilor de lemne. Evident, nu era vorba de copaci însemnaţi pentru "recoltare". Pentru indiscreţia noastră am fost bruscaţi şi cît pe ce trimişi în vizită la spital.
12 iulie 2008
Ceahlău - Panaghia popească de la Toaca
În ditamai Parcul Naţional Ceahlău, pe ditamai vîrf Toaca, ditamai Mitropolia Moldovei şi Bucovinei construieşte ditamai clădirea sub pretextul modernizării unor chilii pentru călugări.
Purgatoriul de la Roşia Montană
TIME OUT ● Unii roşieni vor şi cu banii în buzunare, şi cu sufletul în rai
Ca să stoarcă sume cît mai mari de la compania Roşia Montană Gold Corporation, care vrea să exploateze aurul cu cianuri, localnicii şi-au plantat pomi fructiferi pe care s-a plătit regeşte şi şi-au construit cabane pe care au luat bani cît pe o vilă.
Zlatna – bătută de noroc
CurĂŢenie cu ŢÎrÎita ● Într-o parte ecologizăm, iar în alta poluăm
Minele de aur şi combinatul de cupru au adus Zlatna de-a lungul anilor în pragul unui dezastru ecologic. Cu puţini ani în urmă, vizitatorii Zlatnei, neobişnuiţi cu aerul îmbîcsit, leşinau pe capete după cîteva ore în oraş. Doamnele se trezeau cu ciorapii găuriţi de la acizii din aer.
Parcul Ceahlău e administrat lamentabil
SCANDAL ● Preşedintele CJ Neamţ promite remedierea situaţiei descoperite de Caravana JN
Oripilaţi de situaţia în care am găsit Parcul Naţional Ceahlău, am tras pe un DVD fotografiile realizate de noi şi i le-am pus la dispoziţie preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu.
11 iulie 2008
Obiectiv strategic străpuns de iubire
PSIHOZA URANIULUI ● Deşi toate instituţiile susţin că radioactivitatea se încadrează în parametri, oamenii se plîng de calviţie, dinţi stricaţi, unghii bolnave şi apă contaminată
Echipa Jurnalului Naţional a testat cît de păzit e un obiectiv strategic. Am pătruns nestingheriţi pe haldele de uraniu de la Băiţa, acolo unde se află şi Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive.
Sometra, zînă neagră cu coasa pe umăr
COPŞA MICĂ ● Joaca de-a responsabiitatea pe sănătatea oamenilor
Autorităţile judeţului Sibiu recunosc situaţia tristă de la Copşa Mică, cauzată de activitatea SC Sometra SA, dar nu fac nimic concret pentru a rezolva problema. Responsabilitatea pentru o decizie concretă este pasată dintr-o parte în alta.
10 iulie 2008
În 1965, localnicii îi spuneau Morga
COPŞA MICĂ ● "ORAŞUL NEGRU" DE PE VALEA TÎRNAVEI A RĂMAS DOAR O POVESTE
Mentalitatea celor din Copşa Mică s-a schimbat în ultimii ani. De cînd numărul angajaţilor s-a redus, Sometra este înjurată din toate părţile.
Despre agricultura cu metale grele
"ÎNCĂPĂŢÎNARE" ● Pariu între oameni şi natura bolnavă
În comunele din jurul Copşei Mici, oamenii se încăpăţînează să practice agricultura. Autorităţile le cer să renunţe la culturile de consum pentru cele tehnice. Ţăranii refuză, preferă să-şi rişte sănătatea şi viaţa decît să renunţe la obiceiurile moştenite.
9 iulie 2008
Pe drumul verde al Maramureşului
TURISM ECOLOGIC ● Tradiţii, natură, aer curat, mîncare sănătoasă
"Drumul verde al Maramureşului" este un proiect lansat de ecologişti în scopul promovării ideii de mediu curat şi de viaţă sănătoasă.
S-o termina hoţia cînd s-or termina pădurile!
VLĂHIŢA-HARGHITA ● O bombă cu fitilul aprins în mijlocul unei comunităţi exasperate
"Aici, în Vlăhiţa, proprietarului îi e frică să meargă în pădure din cauza hoţilor. Ca la noi nu e niciunde în România. Şi nimeni nu face nimic", spune un sătean. Vecinii, roată în jurul lui, dau aprobator din cap şi completeză pauzele făcute de bătrîn.
"Puşcătura" goneşte animalele din rezervaţie
HOTĂRÎRE ● Patronul carierei spune că va continua să exploateze marmură din parc "pînă la moarte"
Undeva mai sus de satul Anieş, pe un drum cu şleauri şi pietre, după ce treci de panoul care anunţă că tot ce e în stînga şi-n dreapta aparţine Parcului Naţional Munţii Rodnei, am găsit o mînă de oameni "puşcînd" muntele. Legea interzice carierele pe teritoriul unui parc naţional, dar patronul a găsit o cale de a muta limitele parcului.
8 iulie 2008
Flagrant la Graniţă
BILBOR–HARGHITA ● Pe brînci prin zmeuriş, după hoţii de copaci
Am plecat să-i căutăm pe hoţii de lemne. Aflasem de la un cunoscător al locului că aici, în munţii dintre Borsec şi Bilbor, se şterpelesc brazi – şi asta ca să nu spunem "se fură ca-n codru" – şi hop şi noi făcînd pe lupul din pădure să auzim. Şi să vedem mai bine.
Jnepenii – înecaţi în Lacul Ştiol
COTROPITOR ● În 2002, fostul primar a construit un drum prin rezervaţie
În fiecare week-end, împrejurul tăului Ştiol, lac aflat într-o arie protejată prin lege, se adună o mulţime de turişti cu jeep-uri, care lasă în urmă grămezi de gunoaie. Ajung la lac din cauza fostului primar, care n-a ţinut cont că se află într-o arie naturală protejată, şi a intrat cu buldozerul în pajişte.
Uraniu, ultima frontieră
OFICIAL, LE MERGE BINE ● Mina de la Crucea – leucemie, cancer, boli de inimă
Crucea e ultima mină de uraniu funcţională de la noi din ţară. Oficialităţile şi conducerea minei spun că nu sînt probleme de mediu, iar minerii se plîng de toate bolile pămîntului.
7 iulie 2008
Mănăstirea din buza pădurii
PETRU-VODĂ ● Locul unde oamenii au redescoperit adevăratul sens al bisericii şi al slujitorilor săi
Am părăsit Mănăstirea Neamţ sperînd că vom găsi un lăcaş al Domnului fără un aer comercial şi fals şi unde bunătatea, căldura şi credinţa răsar din fiecare piatră de temelie. Am pornit spre Mănăstirea Petru Vodă. La numai cîţiva kilometri.
Gaterul "Sf. Troiţă"
MĂNĂSTIREA NEAMŢ ● Afaceri cu lemn, vin liturgic şi mercurialul, la acatiste
Un prieten îmi spunea cu cîteva zile în urmă că în Neamţ se poate vorbi uşor despre SC Sfînta Biserică SA. Puţine sînt lăcaşurile unde Sfîntul Duh şi buna credinţă se simt ca acasă. În rest, sutanele negre se ocupă cu sfintele afaceri cu lemn, sfinte gatere, sfînta prelucrare a lemnului şi construcţii în ariile protejate.
5 iulie 2008
Rana deschisă din inima Călimanilor
EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.
Uraniul de la Grinţieş
CONTROVERSE ● O mină împarte satul în două tabere
Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş naşte controverse şi vii discuţii de la autorităţi pînă la sătenii de rînd din localitate. Pe de o parte, e vorba despre bani şi locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate şi turism.
Pădurea zimbrilor
Istoria localizează ultimul zimbru vînat în România undeva la începutul anilor 1800. Peste un secol şi jumătate, cîteva exemplare de zimbri sînt aduse din ţările estice, primele trei exemplare venind din Polonia, în anul 1970.
4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.
Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.
Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.
3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.
2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.
Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.
Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.
Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.
1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.
Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiec
