Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Orasul e situat la o altitudine medie de 260 de metri. Zona pe care se afla orasul a fost locuita din antichitate. In 1848, aici s-a strigat: "Noi vrem sa ne unim cu tara!".
CARMEN PLESA, IRINA MUNTEANU
Blajul are strazi inguste si case mari, vechi, acoperite cu tigla. La fiecare pas, un semn ca aici s-a scris istorie. Daca n-ar fi cateva vile noi si masini ultimul racnet, ai spune ca Blajul a ramas un oras de demult. Pe strazi curg linistea si legendele. In 1848, transilvanenii adunati pe Campia Libertatii strigau din toata inima: "Noi vrem sa ne unim cu tara!". Zona pe care se afla orasul a fost locuita inca din secolele VI-V i.Hr., de o ramura a scitilor. Dovada stau descoperirile arheologice din epoca pietrei, a metalului, dar si din perioada daco-romana.
Pe la 1313, aici exista un sat ce apartinea voievodului Herbord Blasius. Acesta a intemeiat un domeniu de 12 sate si dat numele orasului.
In secolul al XVI-lea, Blajul era in posesia nobilului George Bagdi. Castelul construit de acesta se pastreaza si azi. Din 1991, in castel functioneaza Mitropolia Romana unita cu Roma, Greco-catolica. Ulterior, domeniul Blajului a intrat in stapanirea principelui Bethlen care ii acorda, in 1621, rangul de targ.
Citește pe Antena3.ro
In 1738, episcopul obtine de la Carol al VII-lea domeniul Blajului. Klein le-a dat gratuit romanilor locuri de casa si le-a incredintat ridicarea economica a orasului. Inocentiu Micu Klein a trasat strazile principale ale Blajului, piata, locul catedralei, manastirea, scolile etc. Intrat in dizgratia nobilimii ardelene si a imparatesei Maria Tereza, a fost exilat la Roma, unde a si murit.
In 1848, la Blaj, pe Campia Libertatii, au loc trei adunari nationale. Zeci de mii de romani au strigat atunci "Noi vrem sa ne unim cu tara!".
In 1918, Blajul a fost un puternic centru de presa, care a raspandit hotararile Consiliului National Roman Central si a convocat Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia.
PREZENT. Dincolo de istorie, Blajul e al treilea oras ca marime din judetul Alba. Magazinele se inchid pe la orele 16:00-17:00, si foarte multe dintre ele vand haine la mana a doua. Strazile sunt aproape pustii. Diana Gizdavu, consilier juridic, spune ca venitul mediu net pe cap de locuitor al judetului Alba a fost anul trecut de 5.446.973 lei.
Blajul are 20.758 de locuitori din care romani sunt 17.099, maghiari - 1. 675, rromi - 1.911, germani - 60. Conform ultimului recensamant, mai traiesc in Blaj un ucrainean, doi evrei, doi bulgari, patru italieni, un polonez si un armean. Religia majoritatii este ortodoxa - 14.752, urmata de cea greco-catolica - 3.411 si de cea romano-catolica - 734.
Sunt 19 consilieri: sapte de la PNL, cinci de la PSD, trei de la PD, doi de la PUR si doi de la UDMR. Primarul este din PNL, iar viceprimarul din PD.
In urbe, industria este reprezentata de o intreprinderea de accesorii pentru masini unelte, de combinatul pentru prelucrarea lemnului, de o fabrica de bere. Alte investitii s-au facut intr-o fabrica de senzori electrici, cu 50 de angajati, o fabrica de confectii, o fabrica de uleiuri industriale, care n-a inceput inca sa produca.
Cultura? Zilele Blajului, sarbatorite pe Campia Libertatii in luna mai, iar in octombrie - zilele Scolilor Blajului.
In 1989, Revolutia i-a facut pe blajeni sa iasa din case si sa se indrepte spre Campia Libertatii. Un singur om a murit, in gara, unde s-a tras. Orasul numara foarte multi cetateni de onoare. "Blajul are mai multe personalitati decat strazi pe care sa le boteze cu numele lor", spune Ovidiu Megiesan, auditor intern public al Primariei. Printre ei se numara profesori universitari care predau la Cluj, poetul Ion Brad si revolutionarii din 1989.
