Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Locul unde a avut loc batalia cunoscuta in istorie ca fiind de la Podul Inalt nu a fost stabilit cu precizie de istorici. Nicolae Iorga spunea ca turcii lui Soliman Pasa au trecut de Vaslui, parere confirmata si de cronicarul Ureche.
500 de oameni pentru Stefan
In 1975, uriasa statuie de 19 tone a lui Stefan cel Mare din Muntenii de Jos a fost inaugurata. Putina lume stie ca movila pe care este asezata a fost construita contra cronometru, la ordinele autoritatilor comuniste, peste 7.000 de basculante incarcate cu pamant fiind aduse din imprejurimi.CATALIN PRUTEANU
Nicolae Ropota, urmasul unui razes de-al lui Stefan cel Sfant din satul Secuia, a fost padurar silvic timp de 15 ani, iar brigadier silvic vreo 25. Pe vremea cand s-a luat decizia amplasarii monumentului, el a fost cel care a coordonat cea mai mare parte a lucrarilor. Acum are 73 de ani si, pe prispa casei pe care si-a cladit-o singur, povesteste de vremurile in care acest proiect a mobilizat un numar urias de oameni si de resurse. "Cinci ocoale silvice au contribuit la treaba asta. Fiecare aducea cate o suta de oameni. Intr-un an s-a facut totul. Inspectorul silvic a venit la mine cu o macheta, ca o lada. Mi-a lasat-o si mi-a spus despre ce e vorba", spune fostul brigadier. Lucrarile erau controlate la cel mai inalt nivel, pentru ca proiectul era important: "Venea seful la mine si-mi zicea: "Ropota, ti-ai dat foc la valiza, ca secretarul de partid nu te-a gasit pe santier!". Seful ma speria, ca nu trebuia sa fiu mereu acolo", isi aminteste Nicolae Ropota.
Pamantul, batut cu maiul
Pe locul unde astazi se afla monumentul exista doar o movilita. Pentru ca statuia sa domine cu adevarat imprejurimile si soseaua ce duce la Vaslui, movilita a devenit movila in toata regula. "Peste 7.000 de masini cu pamant excavat din cateva damburi din zona au fost aduse in acel loc. Inainte insa am dezgolit mai bine de sapte hectare de iarba. Prin ianuarie, eu terminasem de facut terasele, ca sa poata fi construite scarile. Ma cheama seful si-mi zice: "Ropota, pana la 23 august, movila trebuie sa fie verde!". Eu i-am spus ca, daca-mi da vopsea, o sa fie asa. In schimb, mi-au dat doua buldozere, am terasat, apoi i-am tras o semanatura de orez cu mana si am irigat in fiecare zi", spune Nicolae Ropota. Uriasa masa de pamant adusa la Muntenii de Jos a fost nivelata de muncitori. Oamenii aveau maiuri de lemn cu care au batut pamantul, pentru turnarea betonului. Compresoarele nu au fost de nici un folos acolo, pentru ca se lucra mai bine cu mana.
Citește pe Antena3.ro
Salciile, pletoase, aduse cu radacina cu tot
Statuia, in greutate totala de 19 tone si cu un soclu inalt de opt metri, trebuia sa aiba un suport solid. Pentru ca planseurile de beton sa fie bine asezate, era nevoie de multa migala. Apoi au fost adusi, in cosuri de rachita, molizi argintii. "Am plantat acolo si rasinoase, si foioase, am folosit in total cate 15.000 de puieti pentru fiecare hectar", spune fostul padurar. "Am adus si salcii pletoase de la Valea Mare. Salciile nu erau puieti, erau mari, iar oamenii le-au scos cu radacina, cu tot, din pamant, si le-au adus, in camioane, la movila. Le-am plantat acolo si cea mai mare parte dintre ele s-a prins", spune Ropota.
Inaugurare
Pe data de 23 august 1975, monumentul lui Stefan cel Mare de la Muntenii de Jos, locul in care, dupa parerea celor mai multi specialisti, s-a dat batalia de la Podul Inalt, a fost inaugurat. Statuia, creatia sculptorului Mircea Stefanescu, fusese adusa pe un trailer si montata pe postament de catre artistul insusi, cu ajutorul a doua macarale uriase. La inaugurare au venit personalitati importante ale regimului comunist: "L-am vazut atunci pe Chivu Stoica. A venit si Misu Ralea. Ceausescu n-a venit la sarbatoare, sa vada toata munca noastra. Dar la 20 august eu deja terminasem, pe data aceea movila era verde, asa cum mi se spusese", isi aminteste Nicolae Ropota, razesul care a muncit la ridicarea movilei de la Podul Inalt.
TERASE
"Peste 7.000 de masini cu pamant excavat din cateva damburi din zona au fost aduse in acel loc. Prin ianuarie, eu terminasem de facut terasele pentru scari. Ma cheama seful si zice: "Ropota, pana la 23 august, movila trebuie sa fie verde!". Eu i-am spus ca, daca-mi da vopsea, o sa fie asa" - Nicolae Ropota constructorul movilei
Istorie - Gagicareala la statuie
Locuitorii din Bacauani, comuna Muntenii de Jos, satul in care este statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, stateau miercuri seara ascunsi de privirile tuturor.CRISTIAN PETRU
Soarele arzator i-a tinut in casa. Oamenii din sat au fost clacasi, asa ca nu prea au pamant. Traiesc cum pot, de pe o zi pe alta. De ajutor social beneficiaza 21 de familii din Bacauani. Mai sunt si alti oameni saraci si care ar fi putut primi bani de la Primarie. Dar au preferat sa nu isi depuna dosarul si sa fie nevoiti sa munceasca apoi pentru Primarie, sa mearga cu ziua la sapa. Gabriela Butucel isi vedea de treaba in fata casei ei, ajutata de Gheorghe Parvu. Barbatul are ajutor social, iar in cele noua zile pe care trebuie sa le munceasca a fost dus la curatenie la statuia lui Stefan cel Mare. "Stiu cine a fost Stefan cel Mare. Mai mult din cartile de istorie, ca eu nu sunt de aici din sat. Tinerii din zona merg des la statuie la gagicareala. Adica merg acolo si in boscheti se pupa si si-o trag, ca sa vorbim pe romaneste", povesteste femeia. Tot ea spune ca zona in care se afla statuia este mai ferita de privirile indiscrete ale satenilor. Gabriela este nemultumita de faptul ca nu are gaze, dar nici bani pentru a-si instala. "In urma cu o luna, cand a fost aprinsa faclia la statuia lui Stefan cel Mare in prezenta lui Adrian Nastase au dat drumul la gaze in sat. Ca sa vada ca avem. Dar era numai la cateva case. Oamenii aia s-au pregatit ca au crezut ca vine la ei premierul, dar nu a mai venit", adauga femeia.
O femeie in varsta statea la poarta casei ei, la umbra unui copac batran. Sotul Anicai Pila a fost, timp de 20 de ani, ingrijitorul statuii lui Stefan cel Mare. "A lucrat de cand a fost dezvelita si pana in 1995. A murit acum doi ani. Il mai ajutam si eu acolo la curatenie, la tuns iarba si la plantat flori. Era foarte curat pe vremea aceea", povesteste femeia. Anica a lucrat la CAP, dar, dupa ce a murit sotul ei, a preferat sa ia jumatate din pensia lui si a renuntat la a ei. A dat 300.000 de lei pe 800.000. Se descurca greu, noroc ca are ceva pamant, chiar langa statuie. "Atunci cand merg acolo, plang cand vad ce mizerie este si cat e de neingrijit locul." In casa femeii au mancat Gheorghe Cozorici si alti actori care au muncit la filmul despre viata marelui voievod. Chiar daca erau cazati si aveau masa asigurata in Vaslui, actorii au vrut sa vada cum se mananca la taranii din partea locului. Au fost o data la Anica, le-a placut si au mai venit.
Tablita de pe scoala din sat arata ca aici se invata opt clase. Dar de cativa ani copiii au fost tot mai putini, asa ca in Bacaoani micutii mai pot face scoala doar pana in clasa a patra, iar apoi merg la Muntenii de Jos.
