Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comuna Muntenii de Jos, judetul Vaslui, este atestata documentar de la 15 octombrie 1491, intr-un document emis de cancelaria lui Stefan cel Mare
"Nu stiu cine o fost Stefan cel Mare"
In Muntenii de Jos, comunistii au hotarat ca acolo a avut loc batalia de la Podul Inalt. Azi, daca-i intrebi pe localnici, toti ti-l lauda pe marele Stefan. Nu multi sunt insa siguri cine a fost si ce a facut marele domnitor.ALEXANDRU NASTASE
In partile Moldovei, la 500 de ani de la moartea domnitorului, razesii lui Stefan cel Mare se dusmanesc pentru paternitatea voievodului. De cum intri-n Moldova, moldovenii ti se lauda ca Voda Stefan ar fi calcat prin partea locului. Aci a cazut de pe cal, dincolo a botezat un prunc, peste alte trei dealuri a iertat un razes sarac. Pe drumul de costisa ce duce la Vaslui, moldovenii se mandresc ca pe plaiurile lor Voda i-a casapit pe turci in batalia din 1475. Si-a desfasurat razesii pe trei linii si i-a invins pe otomanii lui Soliman care voiau sa subjuge Moldova. Nu e vreo dovada plauzibila, iar sapaturile arheologilor nu au scos la iveala prea multe urme despre locul bataliei, dar comuna Muntenii de Jos a fost decretata oficial drept plaiul pe care s-a dat marea lupta. Au trecut "seculii", iar turcii se mai bat doar la gura localnicilor, cand se lauda cu realizarile lor, cu inteligenta lor, cu avantul lor. Comuna numara astazi 5.300 de suflete si e compusa din patru sate.
Orasenii castiga un ban in comuna
O statuie a lui Stefan, mare cat toate zilele si impunatoare cat toata mandria moldovenilor, masoara zarile din satul Bacaoani, comuna Muntenii de Jos. Domnitorul din bronz are o mina grava, chiar trista, dar localnicii nu sunt de aceeasi parere. Se falesc ca Dumnezeu i-a lasat sa vietuiasca intr-o comuna preoraseneasca si ca pana si orasenii vin in Munteni sa munceasca. Intr-adevar, daca pasul te poarta in satul Secuia, poti sa observi cum intr-o margine de livada zeci de vasluieni vin sa munceasca zi de zi la cules de visine si pleaca seara la oras cu spinarea in piuneze si cu 12.000 de lei pentru fiecare ladita umpluta. Ceva mai la deal, cum zic moldovenii, in Munteni, doua fabricute, una de mobilier, cealalta de termopane, inghit si ele brate de munca de la oras. In comuna sunt inregistrate cam 60-70 de firme, iar rata somajului este de 10-12 la suta.La caminul cultural, pe care vor sa il renoveze, s-a filmat pelicula romaneasca care a luat "Palme dâOr" si ruleaza filme romanesti de epoca, intre care, "Moara cu noroc" sau "Haiducii". La loc de cinste va fi "Stefan cel Mare", dupa ce va fi primit de la Bucuresti. Primarul si ai sai spera sa-l poata difuza duminica aceasta, cand autoritatile locale il vor comemora pe domnitor in comuna si la statuie. Caminul a fost inclus in programul guvernului "Cinematografe la sate" si anul trecut s-a primit aparatura performanta de proiectie. Iar in curand urmeaza sa soseasca de la Bucuresti si ustensilele de receptie a filmelor prin satelit. Au primit promisiuni "ferme" ca asa se va intampla.
Salvarea CAP-ului
Dupa Revolutie, moldovenii din Munteni n-au lasat ca CAP-ul lor sa se distruga. S-a furat destul de mult in primele luni de democratie, dar localnicii s-au organizat cu toti intr-o asociatie agricola unica si arendeaza terenul.La afacerea asta, cel care a initiat-o, viceprimarul Sarbu, a avut si de castigat. Azi, satenii il stimeaza ca pe nimeni altul si il saluta mai respectuos decat pe primar. Dincolo de deal, in satul Manjesti, unul dintre batrani stie dinainte cum va fi anul. Are de la inaintasi un calendar ingalbenit de vreme care il invata ca in 2004 va fi vara blanda si toamna calduroasa. Multi se ghideaza inca dupa calendarul lui mos Ion.
Nici la traditii moldovenii nu sunt mai prejos. De fiecare Revelion ei joaca Valaretul, un fel de colinda de prin partea locului care anunta inceputul unui nou an agricol si izgonirea anului batran. Motiv de mandrie pentru localnici: dansatorii de Valaret au castigat premii la concursuri de folclor din toata tara.
Voda a fost in Munteni
Locul unde Stefan cel Mare s-a batut cu turcii si a pastrat neintinata neatarnarea Moldovei. Voda Stefan a fost in Munteni! Marele Stefan! Totusi, daca te duci pe un tapsan din centrul comunei si intrebi de domnitor, ai toate sansele sa primesti un raspuns naucitor: "De Owen sau Rooney am mai auzit, dar de Stefan cel Mare nu pot sa spun prea multe. Nu stiu cine o fost!".
O cismea a castigat alegerile
Cum intri in Muntenii de Jos, cladirea primariei, cu etaj si brizbrizuri moderne, iti arata ca e vorba de o comuna preoraseneasca, mai rasarita, dar tot saraca. Din scara interioara au cazut bucati, iar peretii au dare de inundatii. PSD a fost alungat din Primarie la alegerile de acum doua saptamani, fosta primarita, Fratiman Georgeta, fiind ramasa de pe vremea lui Ceausescu. A pus capac rabdarii oamenilor cand a inventat un deviz de 30 de milioane de lei pentru a face o cismea la Secuia. "Nu se poate", le spune. "Ba se poate", si-a zis Danut Cretu, actualul primar PD. A scos tot tineretul la sapat si a facut rost de o sponsorizare de 10 milioane de lei. Restul banilor au fost stransi de la oameni. "Ei au facut fantana, eu doar i-am mobilizat", spune. In turul doi, s-a batut cu un penelist si au convenit sa nu se atace intre ei, ca deh, sunt in alianta. Danut Cretu mustaceste cand aude ca partenerul sau de alianta a incercat sa-i castige functia dand cate un pahar de vin oamenilor. "Eu nu am auzit", raspunde politic. E intrat in politica de un an si campania electorala l-a convins ca politica e murdara. Are un obiectiv sentimental de indeplinit. Cand ajunsese baiat de liceu si s-a dus la Iasi, inca din gara a simtit ca el e de la tara. Incearca acum sa "se razbune" facand o sala de calculatoare pentru copiii din satul in care a crescut. "Daca obtin asta maine, poimaine am si plecat din Primarie", afirma cu tarie. (Oana Stancu)
AMBITIE
"Ei au facut fantana, eu doar i-am mobilizat" - Danut Cretu actualul primar PD
Podul Inalt, "Spania" vasluienilor
La intrarea in satul Secuia, o multime de copii, dar si de barbati si de femei faceau o larma uriasa. Asezati pe marginea drumului, langa doua autobuze vechi si ruginite, 85 de oameni isi asteptau plata pentru o zi de munca la cules de visine. Vin din Vaslui, sunt someri fara posibilitati de angajare sau copii sarmani care isi ajuta parintii sa-si mai completeze veniturile precare. Muncesc "la norma", adica sunt platiti pentru fiecare ladita de visine culese cu 12.000 de lei si primesc o masa pe zi. "E munca cinstita. Fiecare face cat poate si plata e pe masura", spune Liliana Abuzatoaie, care adunase 25 de ladite. Alexandru Covaci, somer, a umplut 17 ladite si e la fel de multumit: "Muncesc aici, ca nu am unde si nu mi-e rusine. Cu banii pe care-i castig, le cumpar copiilor mei de mancare, ca din alocatie nu-mi ajunge nici pentru o saptamana".Culesul de visine e precedat de campania la cirese si urmat de cea pentru prune, ceea ce face din locul unde s-a dat batalia de la Podul Inalt o adevarata tinta pentru muncitorii fara calificare sau pentru copiii familiilor sarace din Vaslui. "In fiecare an, noi stim ca pe 15 iunie incepe culesul: cirese, visine si prune. Aici e foarte bine: nu sunt batuti copiii, ca la alte livezi, nu se poarta urat cu noi. Noua ne pare rau ca se termina fructele, ca nu mai avem ce munci", spune culegatoarea Jeni. "E misto! Ne da de mancare un carnat trandafir si o jumatate de paine rotunda", declara Narcis Amariei de 15 ani. Prietenul sau, Dan, e la fel de multumit, dar se plange ca Narcis da toti banii pe care-i castiga pe tigari. E a treia oara cand vine, a strans sapte ladite si a aflat de la prieteni despre munca aceasta. (Catalin Pruteanu)
Cartile cu Harry Potter la biblioteca locala
La parterul unui bloc din Muntenii de Jos sunt adunate aproximativ 7.680 de volume. Biblioteca din comuna este deschisa din 1955, in perioada comunista a fost inchisa o vreme, iar din 1990 a fost redeschisa. Gina Petrea lucreaza de atunci printre cele 6.500 de volume de literatura, 390 de arta, sport si biografii, 340 de istorie, filozofie, stiinte sociale si 150 de stiinte exacte care se gasesc in Biblioteca "Eugenia Moldoveanu". "Avem cam 300 de cititori de aici din comuna. Majoritatea celor care imprumuta carti sunt copii. Dar vin si adulti care iau carti despre agricultura si cresterea animalelor, ca sunt scumpe sa le cumpere. Mai vin si tarani care au peste 60 de ani si care imprumuta carti de povesti cu scrisul mare, ca nu mai vad bine sa citeasca", spune Gina Petrea. Pentru atragerea celor mici la biblioteca sunt organizate diverse concursuri. Copiii pot imprumuta de la povestile clasice ale lui Ion Creanga si pana la mai noile carti cu Harry Potter. "Anul acesta am primit 12 milioane de lei pentru carti. Nu e mult, dar pentru noi e bine. Vrem sa facem o sala de lectura aici, pentru cei care vor sa consulte cartile care nu se pot imprumuta. Mi-ar mai placea sa ne puna centrala termica." (Cristian Petru)
Fabricile din Muntenii de Jos
Despre comuna care are cele mai multe neamuri de razesi pe metrul patrat din zona Vasluiului nu se poate spune ca sta prost din punct de vedere economic. Aflata la nici patru kilometri de oras, localitatea are doua fabrici. Intr-una dintre ele se fac produse textile, iar in cealalta mobila si termopane. Sc Arco SRL, infiintata la inceputul anului 1994, s-a axat pe activitatea de lohn la inceput, mai apoi onorand si cateva contracte pentru orasul Vaslui. In aceasta perioada, fabrica de textile din comuna are o comanda de produse pentru copii pentru Franta si Anglia. Chiar daca conducerea societatii spune ca pana acum in afacere mai mare a fost daraua decat ocaua, firma a reusit sa-si faca rost de propriul sediu in care sa-si desfasoare activitatea. "Pana in 2003 am stat cu chirie in sediul Centrocoop, cand am reusit sa-l cumparam in urma unei licitatii, cu 930 de milioane de lei", a precizat Elena Scurtu, una dintre sefele de tura. Desfasurandu-si activitatea aproape de oras, concurenta este foarte mare in domeniu si asta pentru ca si orasul traieste preponderent din aceeasi ramura economica. De bine, de rau, societatea ofera 12 locuri de munca, toate ocupate de femeile din satele comunei, unele dintre ele venind pe jos de la cativa kilometri. Pe aceeasi sosea principala a comunei, Sc Perla SRL isi are atelierele de fabricat mobila. Pentru ca din sat nu prea s-a oferit mana de lucru, din cei 10 angajati, 8 sunt din oras. Pana in prezent fabrica are utilaje in valoare de doua miliarde de lei, comenzile facandu-se in special prin intermediul magazinului de desfacere din oras. (Gabriel Burlacu)
