Botosani - Puscaria saracilor

Unii dintre detinutii din puscaria de la Botosani nu ar avea ce sa caute acolo. Multe din cazurile "internate" aici sunt explicate doar din nevoia de protectie impotriva frigului iernii.

La Botosani, puscaria seamana cu un lagar de asistenta sociala. Saracia din jur face ca multe dintre cazurile care sunt "internate" aici sa fie posibil de explicat doar prin nevoia de protectie impotriva frigului iernii si a spectrului foametei.

Puscaria din Botosani este intr-un capat al orasului, vizavi de Spitalul nr. 4 de Psihiatrie, si aproape de groapa de gunoi. Vara, cand bate vantul, detinutii trebuie sa suporte duhoarea. In mijlocul curtii penitenciarului ai doua perspective: una spre corpul principal al puscariei, una spre cladirea spitalului de nebuni, de te intrebi unde e mai bine?!

Puscaria a fost construita in acelasi stil si aceeasi perioada cu spitalul de nebuni, dar acum diferentele sunt imense, pentru ca, in 2002, cea dintai a fost reconstruita din temelii. Angajatii Penitenciarului de Maxima Siguranta (PMS) Botosani fac insa frecvent glume cu privire la "fauna" de dincolo de gard, care nu este mult prea diferita de cea din celule, dar si pe seama versurilor lui Eminescu care-l invocau pe Tepes.

CEL MAI DREPT DINTRE DREPTURI. Schimbarile care se tot petrec in sistem, gardienii, deveniti intre timp agenti, le resimt destul de nefericiti. In timp ce detinutilor le-au fost acordate tot felul de drepturi si de posibilitati de contestare a activitatii celor care trebuie sa-i supravegheze, acestora din urma nu li s-a acordat nici un avantaj. Ba din contra, birocratia a devenit omniprezenta. Radu Ostropolschi si-a luat bastonul de gardian in 1977 si a cunoscut sistemul din "epoca de aur", dar a simtit pe pielea lui si nasterea unor noi metehne, motivate de principiile drepturilor detinutilor: "Acu’ sunt mai multi agenti si s-au mai cumintit si detinutii. Nu mai trebe’ sa dai cu bastonu’ ca sa-i stapanesti". In schimb, acestia isi cunosc acum drepturile si le cer cu insistenta. Ba mai mult, abuzeaza de ele. Capitolul "afaceri judiciare" este unul dintre ele. In momentul de fata, detinutii de la Botosani se plimba pe la 27 de instante de judecata! "Obicei" care ii solicita la maximum pe cei aproape 250 de agenti operativi din penitenciar si care presupune cheltuieli uriase. Detinutii se plimba atat pentru a-si face dreptate, dar, mai ales, manipuleaza sistemul pentru a-si indeplini nevoi peste cele admise de regulamente: mutarea in penitenciare care ii intereseaza sau, din contra, evitarea unui astfel de transfer, intalniri pe drumurile spre instante...

HAINE GRELE. Cele 31 de femei din Penitenciarul Botosani sunt poate cele mai bune exemple ale felului in care e manevrat sistemul pentru a nu fi obligate sa plece la Targsor, departe de familii. Ele nu se plang de conditiile din penitenciar. Familiile lor sunt cea mai mare durere. Plang cand aduc vorba de subiect, dar se inveselesc cand povestesc cum reusesc sa ramana cat mai aproape de cei dragi. Unul dintre detinuti le "face afaceri". El le cheama in judecata sub tot felul de pretexte si, astfel ele nu pot fi transferate in singura puscarie de femei din tara. Tot asteapta ele insa si noua Lege a penitenciarelor, care sa nu le mai oblige sa imbrace uniforma specifica la intalnirile cu copiii sau sotii. "Mama, cand ma vede asa, incepe sa planga ca de moarte. Asta-i cea mai mare umilinta a noastra", lacrimeaza o detinuta cu vechime.

FLORI SI ZIDURI. Flori in spatiul destinat femeilor, alei frumos ingrijite si holuri curate inca dupa reconstructia de anul trecut, celule cu perdele albe la ferestre, asa arata penitenciarul din patria saraciei. Daca te gandesti la foametea din judetul Botosani, al doilea in topul somajului in Romania, dar si dupa ce asculti marturisirile celor din conducerea penitenciarului, cum ca foarte multi detinuti sunt arestati pentru furturi minore, parca intentionat facute doar pentru a fi inchisi, ramai cu senzatia ca institutia are mai degraba un rol social. "Cum se lasa iarna, numarul celor arestati pentru furtisaguri minore creste simtitor... Ba mai mult, am avut, acu’ cativa ani, un caz mai deosebit. Un detinut eliberat de putin timp s-a prezentat intr-o seara la poarta penitenciarului si a cerut sa fie inchis. A spus agentilor de la poarta ca nu are unde se duce, unde dormi sau ce manca. Iar de angajat, nu-l angajeaza nimeni", povesteste subinspector-sef Marius Hliban, directorul PMS Botosani. Povestile multora dintre tinerii inchisi intre zidurile puscariei incep cu plecarea la munca a parintilor prin Spania si Italia, ei ramanand singuri in fata ispitelor si in anturaje pacatoase. Nesupravegheati, copiii ajung sa comita furturi de tot felul sau talharii si se aleg cu dosar penal.

SCOLARIZARE. In pe-nitenciarul din Botosani, ca peste tot, se fac cursuri de formare profesionala, dar si scolarizare, multi dintre detinuti abia aici reusind sa-si continue studiile pentru care afara n-au avut bani, timp sau tragere de inima. In schimb, mai exista si detinuti care nu au nici un pic de scoala si pentru care exista cursuri de alfabetizare: 12 copii si 10 adulti sunt prinsi in trei grupe care deslusesc buchea abecedarului. Cele doua clase primare au cursuri comasate pentru anii I-IV de studii si sunt prinse in schema Scolii pentru persoane cu nevoi speciale din Botosani.

ECHIPAMENT
"Ii mai mintim si noi. Ca astea sunt uniformele cu care ne scot la munca... Ne doare sufletul ca suntem obligate sa ne intalnim cu familia imbracate in zeghe... Doar suntem si noi oameni. Sa dea odata legea aia sa putem sa mergem la vizita in civil ca-n camera" - Detinuta de la Penitenciarul Botosani

SOLICITARE
"Nici daca as sta 24 din 24 cu ei nu as reusi sa ii cunosc suficient si sa le ofer asistenta psihologica de care au nevoie. Multi refuza sa vorbeasca. De obicei, ma intalnesc cu detinutii in perioada de carantina, cand le fac evaluarea, la selectia pentru munca si in comisiile de eliberare conditionata" - Cristina Livadariu psiholog

CONDITII
"Nu o duc deloc rau aici. Au mancare asigurata, au caldura, se pot spala, medic care sa-i vada... Unii vin slabi si pleaca de aici sanatosi si grasi, de parca ar fi fost la sanatoriu, nu la puscarie. Doar libertatea sa faca orice isi doresc le mai lipseste" - Napolion Ungureanu angajat Reintegrare Sociala

SCHIMBARI
"Pe asta puteti sa o spuneti de doua ori. Drepturile detinutilor sunt acum mult mai multe, iar in ceea ce ne priveste pe noi, supraveghetorii, sunt pe jumatate... Inainte, pe timpu’ lu’ Ceausescu, cu totul altfel vorbeau cu tine. Acum stie ca are drepturi, ca are cutare... Cu totul altfel vorbeste cu tine" - Radu Ostropolschi agent din garda veche

INFORMARE

LA VORBITOR. Mama lui Marius vine saptamanal de la Suceava, fiul ei fiind o victima a luptei cu coruptia Unul dintre detinuti, Marius Stelian Cucolas, este responsabil cu programul de informare HIV/SIDA, in cadrul Clubului de educatie pentru sanatate. Fost student la Drept, actualmente student la Psihologie, impovarat de o pedeapsa de 10 ani, sub acuzatia de inselaciune, Marius si-a facut din camera rezervata clubului o a doua casa. Una in care nu miroase a tutun greu, ci a odorizant, in care nu se afla mobilier specific penitenciarului, ci birou, calculator, afise din diverse campanii anti-SIDA si liniste. In plus, responsabilitatea de a-i face si pe cei mai putin informati sa priceapa pericolul infectarii cu HIV. Prin "biroul" lui trec deocamdata detinutii din carantina si minorii, categoriile cele mai expuse imbolnavirii.

PRODUCTIE

Gospodaria Agro-Zootehnica a Penitenciarului Botosani asigura, de ani buni, necesarul de carne si legume pentru puscariasi si cadre. Cateva zeci de detinuti in regim de detentie deschis si semiliber lucreaza zi de zi la ingrijirea celor aproape 90 de vite si peste 900 de porci, dar si la muncile agricole de sezon. GAZ-ul penitenciarului are in folosinta si in arenda 102 hectare de pamant, pe care cultiva legume si cereale pentru furajare.

Infectati cu bolile saraciei

CA-N LIBERTATE. Detinutii bolnavi de SIDA sunt protejati

Printre detinutii din Penitenciarul Botosani se afla si trei seropozitivi. Doi stiau deja ca au fost depistati pozitiv HIV/SIDA, cel de-al treilea a aflat in urma testarii facute in inchisoare. Toti cei care intra in inchisoare trec printr-un program de consiliere si informare asupra virusului HIV si a hepatitelor B si C. La testare ajung doar cei care cer acest lucru. Din nefericire, multi spun ca nu au cum sa fi contactat unul dintre virusurile letale, asa ca refuza sa dea o proba de sange. "Avem doar trei seropozitivi in penitenciar, dar test nu si-au facut decat un pic peste 100 din cei 1.200 de detinuti, asa ca numarul celor infectati ar putea fi mai mare. Nu-i putem obliga sa se testeze peste vointa lor. Eu ii tratez pe toti ca si cum ar putea fi seropozitivi", ne-a spus Nadejdea Negru, medic medicina generala, responsabila cu sanatatea puscariasilor.

CONFIDENTIAL. Detinutii presupusi sanatosi sunt avertizati asupra riscurilor de infectare cu virusul HIV, li se explica modul cum pot evita contactarea acestuia, dar nu stiu cine sunt colegii care poarta stigmatul bolii. "Este dreptul lor de a pastra confidentialitatea asupra bolii. Noi le spunem in ce fel ii expun pe cei din jur si ce precautii trebuie sa ia pentru a evita infectarea acestora", explica Cristina Livadariu, psihologul unitatii. Responsabilizarea detinutilor in privinta HIV/SIDA se mai face si prin dotarea obligatorie a acestora cu cinci prezervative, la liberare. Si pe perioada detentiei, la cerere, cabinetul medical ofera prezervative gratuit.

Cazurile care se perinda prin fata medicului Nadejdea Negru sunt destul de diverse. In afara de bolile psihice, in special tulburari de personalitate si comportament - specifice mediului penitenciar - detinutii sunt victimele bolilor sociale. Afectiunile gastrice si bronsitele tabagice se afla in top. "Ulcerele si gastritele sunt la ordinea zilei aici. De vina sunt obiceiurile alimentare nesanatoase. Daca ar manca doar ce se gateste aici, nu ar avea atatea probleme cu stomacul. Cat despre bronsite, aproape toata lumea fumeaza, deci nu ne miram", mai spune medicul, care vede, in medie, 100 de pacienti pe zi.

Madonna cu pantaloni

PE FATA. Curajul lui Ciprian (dreapta) este de a infrunta mentalitatile celor fara educatie

Rasetul cristalin, ochii verzi, al caror contur il subliniaza cu creion dermatograf negru si fard rozaliu, silueta firava, felul in care gesticuleaza, in care merge, in care vorbeste demasca femeia din el. Il cheama Ciprian, dar toata lumea il striga Madonna. Este singurul bisexual "pe fata" din Penitenciarul Botosani.

Si-a descoperit inclinatiile sexuale pe cand avea doar vreo 11-12 ani. "Cred ca mama a vrut sa ma faca fata, da’ am iesit baiat. Ai mei (n.r. - parintii adoptivi) s-au obisnuit greu cu ideea ca-mi plac baietii, dar au acceptat-o pana la urma", isi incepe Madonna povestea. Ciprian este singurul bisexual declarat din penitenciar. A fost inchis si la Bistrita, si la Bacau, penitenciare unde a avut de suferit abuzuri din partea agentilor, pe motiv de orientare sexuala. "La Bacau m-au tuns cu japca. Nu aveam voie sa-mi las unghiile lungi, sa ma machiez. M-au terorizat! N-as vrea sa ma mai intorc acolo", spune tanarul cu simtiri de femeie.

Madonna isi duce crucea, pentru ca are puterea de a recunoaste ce este. Colegii de camera si cei de plimbare nu-l scutesc de adresari jignitoare. Daca inainte aveau un iz de acuzare, acum sunt doar glume fara perdea. Pana de curand, a avut in inchisoare un prieten care l-a protejat. Acesta insa s-a liberat si si-a facut si o prietena, femeie. Omul era heterosexual pana sa-l intalneasca pe Ciprian. La despartire, i-a spus "esti mai bun decat orice femeie pe care am avut-o", iar Madonna a plans.

Ciprian spune ca a fost iubit, la viata lui, si de femei, si de barbati. Ii prefera totusi pe ultimii. Ii place sa fie el cel protejat si coplesit cu tandrete. De iubit, iubeste cu patima, cu gelozie cateodata, si crede in fidelitate. "Acum nu sunt cu nimeni. M-as putea libera peste cateva luni si nu stiu daca o sa-l mai caut pe prietenul meu, desi inca ne iubim si corespondam. Poate ca noua lui prietena nu va fi de acord cu mine si n-as vrea sa-i stric relatia."

Discriminare sexuala

Toata lumea din Penitenciarul Botosani stie de inclinatiile lui sexuale. Ciprian-Madonna nu se supara daca vreunul dintre detinuti il ia peste picior din acest motiv. Pe cei "incuiati la minte" ori ii ignora, ori incearca sa-i faca sa inteleaga ca este si el tot om. "Asta este, trebuie sa ne acceptam unii pe altii. Traim intr-un mediu in care nu avem incotro, dam unii peste altii", spune tanarul.

Madonna nu prea are concurenta. Se numara printre putinii pasivi. Fenomenul homosexualitatii in Penitenciarul Botosani este descris de unii dintre angajati pe scurt: "Daca exista un pasiv, activi se mai gasesc... Acestia spun ca ei nu sunt homosexuali. Ca nu ei se spurca". Daca Madonna spune ca sta cu un coleg sau altul din dragoste, ceilalti pasivi o fac pentru a castiga "capital" - tigari, cafea, haine... Homosexualitatea lor este de pus la indoiala. Ei nu o fac din convingere, ci doar pentru ca trebuie sa supravietuiasca in conditiile in care nu primesc pachete de acasa, nu sunt cautati si nici nu muncesc. Putini sunt totusi cei care se umilesc sa se duca si sa ceara prezervative la cabinetul medical.