Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt oripilat! În ultimele două zile, începutul lunii februarie 2010, am extras din relatările presei evenimente, fapte, declaraţii care constituie, după părerea mea, caracteristica vieţii sociale şi politice din România de azi. Jalnice constatări, deplorabile imagini, cutremurătoare realităţi! Flash-uri din presa scrisă şi emisiuni tv. Numeroase legături de familie - năşiri - la lumina zilei între unii dintre "stâlpii" societăţii româneşti şi lumea interlopă.
Copiii din familia lui Bercea Mondialu' au ca naşi pe Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României, prim vicepreşedintele PD-L Stolojan, o judecătoare, un procuror-şef. Familia respectivă are în 4 ani 37 de dosare penale din care 36 au NUP... Ne mai mirăm că justiţia, legea, ordinea, bunul-simţ şi normalitatea au dispărut din viaţa publică a ţării!
Premierul clamează de un an desfiinţarea - fără excepţii - a "pensiilor nesimţite", dar proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii pus în discuţia Parlamentului de guvern în ianuarie 2010 conţine excepţii care menţin la nivel ridicat "nesimţit" pensiile poliţiştilor, ale militarilor, angajaţilor din serviciile secrete şi ale funcţionarilor publici din penitenciare. Unde-i principiul contributivităţii? Când ne-a minţit primul-ministru? Primarul oraşului Râmnicu Vâlcea a fost condamnat definitiv la închisoare pentru fapte penale.
"Prietenii" s-au organizat şi obţin semnături de la cetăţenii din regiune pentru o cerere ca acesta să fie oficial declarat cetăţean de onoare al urbei. Şi, după condamnare, fostul primar rămâne membru al PD-L. Stupefiantă "opinie publică"!...
Cadavrul mumificat al unui bătrân ieşean a fost descoperit în apartamentul său după trei ani de la deces. Nimeni, între timp, nu s-a sesizat de dispariţia sa; nici un interes din partea nimănui. Unde o fi omenia atât de clamată de români? Împreună cu moralitatea şi bunul-simţ s-au dus pe apa sâmbetei! Una dintre cele mai văzute "figuri" la emisiunile de "divertisment şi mondenităţi" ale tv este Viorel Lis, care preferă ipostaza de june prim, "proaspăt căsătorit" şi îndrăgostit lulea.
Unde s-a pierdut bunul-simţ (dacă a existat cândva!), atât al acestui neica-nimeni, cât şi al realizatorilor de astfel de emisiuni? Când te gândeşti că acestea sunt doar "spicuiri" din presă, sunt fapte care au fost publicate; ele reprezintă numai vârful icebergului! Şi cu aceste oribile realităţi şi în aceste condiţii, îmi pun întrebarea: oare noi, oamenii "de rând", modeşti din punct de vedere financiar, dar nu modeşti ca intelect, moralitate şi probitate (modestie în care excelează toţi cei care fac parte din categoria exemplelor de mai sus), mai avem vreo şansă să trăim cât de cât într-o stare de normalitate şi moralitate acceptabilă? Mira-m-aş! Am mari dubii!
Sunt unul dintre oamenii care curând va spune adio acestei vieţi fără nici o părere de rău şi din cauza celor care, cu o perseverenţă demnă de ţeluri mai nobile, ne-au creat aceste condiţii mizerabile (se aude, dle preşedinte Băsescu?). Mă oripilează însă gândul că voi, cei mai tineri, veţi suporta mult timp asemenea monstruozităţi. Cu aceasta răspund şi întrebării unui prieten din Viena care doreşte să ştie "cum apreciezi pentru moment situaţia politico-economică de la voi?" (Sorin 302)
Adevărul despre uraniu
Tatăl meu este unul dintre minerii care au lucrat la Lişava din 1974 până în 1989, anul în care s-a pensionat. Pot să spun că suntem norocoşi. Tata trăieşte şi astăzi, nu are nici o problemă de sănătate, însă mi-a povestit, pe când lucra la Lişava, că nimeni nu le spunea adevărul despre uraniu. Adusese şi o bucată de uraniu acasă, a pus-o pe televizor, şi aparatul s-a oprit! Eu cred că ce nu reuşeşte să te omoare te face să devii imun. Tata are astăzi 71 de ani, este sănătos şi în perfectă formă, noi la fel, deşi am locuit la Oraviţa, unde zona este la fel de iradiată.
Suntem o familie norocoasă. Dar tata mi-a povestit despre ortacii (colegii) lui, plini de boli, despre copiii lor născuţi cu malformaţii sau morţi de leucemie... Îmi aduc aminte şi eu de trei colege de clasă, eram pe atunci în clasa a III-a (Şcoala generală din Oraviţa nr. 1), au murit de leucemie, tatăl lor era coleg cu al meu. Şi ştiţi cât are tata pensie astăzi, după 30 de ani de mină, din care 15 ani în mina de uraniu? 250 euro. Însă, realizând astăzi unde a lucrat tata şi cât am riscat, mă mulţumesc că familia mea este sănătoasă şi uraniul nu şi-a spus cuvântul... cancer. (Atena)
Lupoaica, transformată în câine vagabond?!
Am aflat de curând, cu totul întâmplător, că se pregăteşte mutarea statuii Lupoaica şi Gemenii din Piaţa Romană, unde credeţi?, "în piatzeta din faţa magazinului Bucureşti". Cineva are impresia că în cocina care se revarsă din Lipscani ar exista o piatzeta, iar locul Lupoaicei ar fi în faţa şandramalelor (ceva mai renovate unele dintre ele în ultimul timp) din gura Lipscanilor. Opriţi-l pe Oprescu să facă aşa ceva! Ce să caute Lupoaica acolo, chiar dacă există motivaţia că primul amplasament al statuii ar fi fost în acel loc? Indiferent cât l-ar spăla şi l-ar renova, pentru mulţi ani tot o mare mizerie va fi.
Ce să caute Lupoica cu epava magazinului Bucureşti în spate, în perspectivă? O mare porcărie... Cine a mutat Lupoaica în Piaţa Romană a avut cu adevărat viziune şi pentru semnificaţia locului şi în modul în care a ales amplasamentul. Ce poate fi mai firesc ca "Lupa Capitolina", "darul Romei", cum stă scris pe soclu, să se afle în Piaţa Romană? Ce poate fi mai frumos decât statuia amplasată în lungul celui mai frumos bulevard din Bucureşti, cu perspectivă, cu spaţiu verde bine amenajat, cu tot ce-i trebuie? De ce să o mutăm în mizeria din Lipscani? Sau vrem să transformăm (şi) Lupoaica într-un câine vagabond? Ar deveni un excelent simbol al Bucureştiului. Faceţi ceva!... (Cristian Moanta)
Maneliştii şi generozitatea
Nu am nimic cu ţiganii, pentru că am crescut în acelaşi cartier cu ei, dar de ce acei copii talentaţi de etnie rromă, care nu au posibilitate de pregătire pentru a deveni cineva, nu sunt ajutaţi şi de manelişti? De cei care au case cu turnuleţe, de regele sau de împăratul lor? (Stela Papagheorghe)
Eva Peron a noastră
Sunt o cetăţeană a acestei ţări, din Craiova, pensionată medical. În minunatul nostru oraş, cu o fântână muzicală, dar cu canalizarea la pământ, când plouă, viaţa economică este aproape la pământ. Nimeni nu mai produce, toţi fac intermedieri de afaceri, mai nou îşi iau "salariile" de pe cardurile cetăţenilor din Europa de Vest, iar numărul de Audi Q7 a depăşit numărul muncitorilor direct productivi (ca de obicei, fiscul nu vede jeep-anele). Să trăim bine şi să ne uităm la "Peron" a noastră, când vom fi şomeri. (Ana)
Ca lupii la pradă
Puţine lucruri m-au impresionat în ultimul timp. Le-aş enumera pe degete. Ieri am fost să-mi duc maşina la "Rabla". Aşteptând să-mi vină rândul, am fost să-mi iau o cafea de la 200 de metri de acel Remat (din Târgovişte). Am asistat la un lucru rar. În faţa mea, doi ţigani au furat dintr-un tractor în mers un recipient de cca 40-50kg. Tractoristul a încetinit, văzând "lucrarea", dar de frică nu a intervenit. Hoţii au azvârlit din remorcă prada fără nici o grijă, exact ca nişte lupi la pradă, în lucrarea lor fiind aproape să stâlcească un trecător... Am rămas stană de piatră. Nu sunt fricos, am văzut multe în draga noastră ţărişoară, dar asta m-a lăsat paf. Pur şi simplu nu i-a băgat nimeni în seamă... (Adriannic)
Văicărelile nu fac două parale
Cred că lucrările efectuate (n.r. - pista de motociclete construită în apropierea Bisericii Sfântul Nicolae Băneasa) au totuşi aprobarea cuiva, o comisie de la Consiliul local, cel mai probabil. Aceştia sunt vinovaţi inclusiv pentru faptul că nu iau nici un fel de măsuri. O lucrare efectuată fără autorizaţie se demolează, nu să se dea amenzi modeste de care propietarului să i se fâlfâie. De aceea rezultă că avem de-a face cu cârdăşia Consiliului local al comunei Băneasa. Acolo trebuie căutaţi vinovaţii şi trebuie luate măsurile legale. Văicărelile postate pe nu ştiu ce site sau petiţiile semnate de cetăţeni la iniţiativa unui ONG nu fac două parale! (Anca)
● Răspunderea pentru opiniile exprimate în această pagină aparţine exclusiv autorilor
