x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Turnuleţe libere de taxe în oraşul lui Brâncuşi

Turnuleţe libere de taxe în oraşul lui Brâncuşi

de Gabriela Mladin    |    30 Mar 2010   •   00:00
Turnuleţe libere de taxe în oraşul lui Brâncuşi



miscarearezistenta.jpgDespărţite doar de câţiva metri, două zone din municipiul Târgu-Jiu arată realitatea în care suntem nevoiţi să trăim. Pe de-o parte, parcul, care găzduieşte singurele opere în aer liber ale sculptorului Constantin Brâncuşi, iar, pe de altă parte, cartierul romilor din Meteor. Două lumi diferite, unde joncţiunea este dată chiar de amplasare.

Un turist venit să vadă Poarta Sărutului sau Masa Tăcerii poate "vizita", fără prea mari dificultăţi de orientare, şi cartierul romilor, aflat la 5 minute distanţă de mers pe jos. Şi, brusc, măreţia sculpturii din piatră este eclipsată de turnuleţele de prost-gust de pe palatele romilor. Şi, pentru că România a devenit deja ţara tuturor posibilităţilor, în cartierul Meteor, situat în zona 0 a municipiului, impozitul pe clădiri şi terenuri nu poate fi colectat.

În municipiul Târgu-Jiu, chiar în zona centrală a urbei s-a clădit un cartier al romilor. Aici, ţiganii şi-au pus ini­ţial corturile pe terenurile altor proprie­tari. Dacă la început era vorba doar despre câteva familii, acum cartierul numără sute de ţigani. Şi, dacă la început erau corturi am­plasate pe terenuri, acum tro­nea­ză sute de palate ţi­găneşti. Impozitul pe ţigănie nu se poate aplica nici în această zonă, funcţionarii de la Di­recţ­ia de Taxe şi Impozite Târgu-Jiu aflându-se în im­po­si­bi­litatea de a-i executa din diverse mo­tive. În evidenţele perceptorilor, romii din Meteor figurează cu sute de mii de lei datorii la stat.


PALATUL DIN CURTE ŞI CORTUL-DORMITOR

De la intrarea în Meteor te izbeşte prostul-gust îmbinat cu luxul exorbitant. Pa­la­te­le ţigăneşti au turnuleţe sub di­ver­se forme pe acoperiş, în timp ce curtea casei este placată cu marmură. Turnuleţele de pe acoperişurile pa­la­te­lor ţigăneşti au şi o tradiţie. "Ţiganii nomazi au stat iniţial în corturi. Turnu­le­ţele de pe acoperişuri au forma cortu­ri­lor, fiind un ansamblu de corturi. Ţiganii nu pot uita de unde au plecat, indiferent de luxul pe care şi l-au creat acum. Şi, pe vremuri, în corturi trebuia să ai cu­ră­ţe­nie. De aici provine lu­xul. De multe ori, ţiganii îşi construiesc palate, dar locuiesc tot în cort, mai ales vara. Se doarme mai bine în cort", a explicat Constantin Po­târ­că (foto), cel care a candidat ca independent în 2009 pentru funcţia de şef al statului, un localnic al Meteorului. Unele case, imense ca spaţiu cons­tru­i­bil, prezintă zeci de ca­me­re, însă romii locuiesc doar într-una din ele.
În Meteor mai găseşti case cu bu­că­tării dotate după ultima modă în ma­te­rie de design, dar nefolosite, ţigăncile prefe­rând să gătească în curte, la ceaun.


CASTA ŢIGĂNEASCĂ, MAI TARE DECÂT STATUL!

Şi, totuşi, de ce nu se impozitează ţi­gă­nia? Pe lângă abuzurile făcute în privinţa ocupării terenurilor oamenilor, ţiganii din Meteor refuză să-şi achite taxele şi impozitele către stat pe motiv că nu sunt proprietarii palatelor. Ei şi-au ridicat imobilele fără autorizaţii de construire, iar maşinile se află în proprietatea altor persoane din ţară sau a firmelor de lea­sing. "Avem de recuperat de la cetăţenii din cartierul Meteor în jur de 400.000 de lei. Nu-i putem executa, pentru că bunurile nu se află în proprietatea lor. Au existat doar câteva situaţii în care le-am luat din case doar frigiderul sau televizorul, pentru că doar pe aceste bunuri erau proprietari.

Terenurile nu le aparţin, iar unele case nu sunt recepţionate sau sunt construite fără autorizaţii. Au fost făcute numeroase acţiuni de recuperare a sumelor datorate statului, însă fără rezultat. Mai întâlnim o situaţie în care romii se solidarizează şi dacă reuşim să scoatem la licitaţie un bun pentru recuperarea banilor, romii nu se bagă unul peste altul, iar alţi cetăţeni, nici atât.

Constatăm că, deşi există cadru legal pentru recuperarea sumelor, acest lucru nu se poate realiza", a explicat Mariana Budulan, directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite Târgu-Jiu.


"SUNTEM DISCRIMINAŢI"

Deşi statul nu poate interveni pentru a impozita ţigănia, tot romii se simt discri­minaţi. "Sunt de înţeles romii în pri­vinţ­­a neachitării impozitelor atâta vreme cât, la bancă, o proprietate din cartierul Meteor nu este evaluată la adevărata ei valoa­re. Funcţionarii băncilor nu ne acordă cre­­dite ipotecare sau, dacă o fac, evaluea­ză proprietatea la un sfert din va­loarea ei. De fiecare dată ni se spune că o proprietate din zona Meteor, în caz de executare, nu face prea mulţi bani, în sensul că nici un român nu vine să li­ci­teze pentru o ca­să din această zonă. În pri­mul rând că ţiganii sunt proprietari doar pe casă, nu şi pe te­renuri, apoi, cine vine să locuiască în acest cartier ţi­gă­nesc?! Ţiganii au un principiu, nu se bagă unul peste altul. Im­pozitele aici sunt la nivelul zonei centrale, dar eva­luarea proprietăţilor la ban­că este de 2 lei. Nu există o proporţie co­rectă", a declarat Potârcă. Având în ve­de­re aceste situaţii, proprie­tăţile romilor ră­mân im­po­zi­tate doar pe hârtie. Doar atunci când un ce­tă­ţean din zonă doreşte un certificat de ne­gre­vare, Direcţia de Ta­xe şi Impozite nu-l acordă până la plata totală a datoriei către stat. Însă acest lucru nu se întâmplă des.

×
Subiecte în articol: mişcarea de rezistenţă