Daca nu simtiti, n-are nici un rost

O tanara cauta trupul fratelui mort, pentru ca isi doreste sa-i preia identitatea sexuala. Se simte mai mult barbat decat femeie. Reuseste sa-si schimbe sexul, chiar daca pe drum e o pierdere colaterala: un tanar sinucigas se indragosteste de ea si se spanzura. (Categoric, o stire de ora 19:00, familie+ iubire+ sex+ moarte= rating bun)

O curva rateaza sinuciderea si continua sa danseze intr-un peep show. Incepe sa aiba incredere intr-un client, dar el isi proiecteaza pe imaginea ei personalitatea unei altei femei pe care o iubeste. O iubire ratata? (vedeti asta la stirile de la ora 17:00)

Un barbat indragostit jura fidelitate vesnica iubitului lui, ceva mai trecut prin viata, care nu-l crede. Se intampla sa-si incalce juramantul si sa i se taie o mana, apoi un picior. (o stire pentru ora 17:00? Cu putin noroc chiar pentru ora 19:00, daca e spatiu liber lasat de doamna Mona Musca)

O tanara cauta trupul fratelui mort, pentru ca isi doreste sa-i preia identitatea sexuala. Se simte mai mult barbat decat femeie. Reuseste sa-si schimbe sexul, chiar daca pe drum e o pierdere colaterala: un tanar sinucigas se indragosteste de ea si se spanzura. (Categoric, o stire de ora 19:00, familie+ iubire+ sex+ moarte= rating bun)

Vedeti toate acestea in fiecare zi la televizor, la stiri. Va uitati la ele si apoi serviti cina, linistiti ca, oricat de ingrozitoare sunt lucrurile acestea, voi sunteti departe de ele, protejati de ecran. Nu vine nimeni sa va spuna la sfarsitul stirilor ce sa invatati din lucrurile pe care le-ati vazut si nici voi nu va ganditi la asta. La ce bun? Si maine vor fi tot stiri despre crime, razboaie, sinucideri, homosexuali cu probleme. Ati putea sa va ganditi "maine" la asta.

Cum ar fi insa ca pentru o zi sa aveti curajul sa faceti mai mult de atat. Sa simtiti pe pielea voastra toate aceste orori.

Va e frica?

Ati putea incepe cu o piesa de teatru montata la Cluj de Andrei Serban, Purificare (dupa un text de Sarah Kane). O piesa de teatru despre care cel mai repede veti afla ca are secvente de nuditate totala si/sau de sex intre barbati. (Daca pentru asta vreti sa mergeti sa o vedeti, mai bine stati acasa.) O piesa in care Andrei Serban ne mai arata o data cum ar trebui sa se faca teatrul in Romania. Si face demonstratia asta cu 7 tineri care au avut curajul sa se lase cu totul pe mana lui, ca sa se transforme in ACTORI, dincolo de scolile de actorie pe care le-au facut. Tineri care sa para atat de naturali, incat sa suferi pentru ei. Care sa se spanzure pe scena si sa te doara stomacul de cat de real e momentul. Care sa se iubeasca pe scena si sa te induioseze cu emotia pe care o transmit.

Ii puteti vedea la Cluj in Purificare, o piesa de teatru montata cu o atentie speciala pentru fiecare detaliu al imaginii de pe scena, ca si cum ar fi imaginea de pe ecran.

O piesa care face cat cel mai socant buletin de stiri, dar care, in felul in care a fost pusa in scena de Andrei Serban, are o morala care te face sa-ti clantane dintii: daca nu simti, daca nu iubesti, daca nu gandesti cu inima… nimic din ceea ce faci - mananci, vorbesti, te imbraci sau te omori - n-are nici un rost.

Si dupa ce vezi piesa intelegi de ce spune Andrei Serban ca unul dintre cele mai importante lucruri in comunicare (artistica sau nu) este inteligenta emotiei. "Cel mai important lucru este in inima, in suflet. Comunicarea trebuie sa se faca prin inima; o numesc inteligenta emotiei."

N-o sa auziti niciodata asta la stiri si nici o televiziune n-o sa ajunga atat de mult la inima voastra ca piesa asta. Aveti curajul sa mergeti la Cluj sa va purificati?