x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale MEMORIE/Sorin Holban – cinci ani de la dispariţie

MEMORIE/Sorin Holban – cinci ani de la dispariţie

de Maria Sârbu    |    10 Ian 2009   •   00:00
MEMORIE/Sorin Holban – cinci ani de la dispariţie

Atunci când cineva foarte cunoscut părăseşte această lume, te obişnuieşti greu cu gândul că nu ai să-l mai vezi. Au trecut cinci ani de când scriitorul şi publicistul Sorin Holban a murit, dar memoria lui stăruieşte în inimile apropiaţilor, prietenilor şi colegilor.



Sorin Holban a dispărut fizic la 11 ianuarie 2004, având, neîmpliniţi, 71 de ani. Era un sufletist, un om plin de generozitate, cu o atitudine plină de grijă, de bunăvoinţă, de prietenie faţă de cei din jur, faţă de cei pe care îi avea în subordine. Îndurerate sunt şi astăzi rudele sale. Fratele, Nicolae Holban, încearcă să-i menţină vie memoria, amintind de publicistul, prozatorul, dramaturgul şi poetul Sorin Holban, care, în ultimul deceniu de viaţă, a fost director al săptămânalului Jurnalul de Bucureşti (ulterior Jurnalul TV), un satelit al Jurnalului Naţional – cotidian la care era editorialist.

GÂNDUL UNUI PRIETEN
Un omagiu îi aduce astăzi, la cinci ani de la moarte, actorul Ion Lucian. "O dată cu pierderea lui Sorin Holban am pierdut nu numai un scriitor prolific, cu o paletă foarte bogată de idei şi de subiecte, dar şi un om, un prieten care greu se poate înlocui, mai ales în aceste timpuri tumultuoase şi tensionate. El mi-a înlesnit apariţia unor articole în săptămânalul pe care îl conducea, mi-a uşurat drumul către tipărirea celor două volume ale mele. Îi păstrez recunoştinţă pentru tot ceea ce a însemnat el în viaţa mea literară, dar Sorin nu poate înlocui capitalul de sensibilitate umană pe care l-am pierdut prin dispariţia lui", ne-a mărturisit Ion Lucian.

SCRIA CU DRAG
Născut la Iaşi, în 1933, Sorin Holban a fost licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. A început să lucreze în presă în 1950. Pe tot parcursul activităţii sale, de peste cinci decenii, s-a manifestat ca un "gazetar dotat şi pasionat, militant neobosit pentru libertatea cuvântului". Publicaţia Jurnalul de Bucureşti a contribuit "la diversificarea peisajului revistelor din Capitală şi a fost primită cu interes atât de cititori, cât şi de lumea creatorilor de artă", după cum se arăta în necrologul Uniunii Ziariştilor Profesionişti la dispariţia lui Sorin Holban.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor. Primul volum publicat s-a intitulat "Te urăsc, iubita mea" (proză, 1976, Editura Eminescu). La aceeaşi editură au văzut lumina
tiparului placheta de versuri "Cu tango înainte", romanele "Iarna când au murit cangurii" şi "Să nu aştepţi minuni de la luna septembrie". Este şi autorul cărţii de schiţe umoristice "O fată puţin gravidă", apărută la Editura Intact, el fiind cunoscut ca un "recidivist" înrăit în domeniul umorului. În dramaturgie, s-a remarcat cu câteva titluri. După piesa de tinereţe "Apa vie", scrisă împreună cu fratele său, Nicolae Holban, jucată la teatrele din Piatra-Neamţ şi Piteşti, montată şi la Radio, i se pune în scenă la Teatrul Giuleşti (azi Odeon) dramatizarea după romanul "Iarna când au murit cangurii", spectacolul fiind jucat de peste 300 de ori. Pe aceeaşi scenă, în 1989, are loc premiera cu piesa sa "Al treilea martor", tot atunci fiind adusă la rampă, la Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani, comedia "Loveşte-l pe aproapele tău". A scris şi scenariul filmului "Liliacul înfloreşte a doua oară". Ultimele sale cărţi au fost romanele "Revolta manechinelor" (2001) şi "Vinovăţia mieilor" (2002), apărute la Editura Eminescu.

×
Subiecte în articol: arte holban