Premieră românească la târgul de arte şi meşteşuguri din Ierusalim

România participă, pentru prima oară, în perioada 3-15 august a.c., la Festivalul de arte şi meştesuguri de la Ierusalim. Standul românesc se află pe tradiţionalul platou de expoziţii de artizanat şi meşteşuguri denumit Fântâna Sultanului, situat într-o vale, între cetatea Ierusalimului şi cartierul Yemin Moshe, locuit de un mare număr de artişti israelieni, şi conţine o expoziţie de picturi pe sticlă şi pe ceramică.

La standul României sunt expuse lucrările a două artiste din România, Ema Hagiu, pictoriţă pe sticlă, şi Monika Pădureţ, pictoriţă pe ceramică. "Mă prezint cu lucrări pictate pe sticlă într-o tehnică personală, inspirate din tradiţii şi basme româneşti", a declarat pentru Agerpres d-na Ema Hagiu. Pe lângă tradiţii şi basme, amintirile din copilărie ocupă de asemenea un loc important printre subiectele de inspiraţie ale d-nei Hagiu.

Pictoriţa pe sticlă foloseşte culori metalizate, foiţă de aur, iar cea mai mare a timpului de creaţie după găsirea unui motiv este dedicată pictării pe sticlă. "Tehnica pe care o folosesc poate fi asemănată cu gravura în culoare, realizată cu un ac special, făcut tot de mine", a precizat Ema Hagiu.

Ema Hagiu este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 2002 şi a mai expus la Bucureşti şi Blaj. Lucrările sale au fost expuse şi în străinătate, la diverse expoziţii internaţionale, dar până în prezent nu a participat la un târg internaţional cu o expoziţie internaţională. Activitatea sa artistică a fost recompensată cu premiul 2 al Fundaţiei Arta în Artă.

Monika Pădureţ, realizatoare de picturi pe ceramică, este de asemenea inspirată de subiecte şi trăiri personale din copilărie şi din tradiţiile din Transilvania, din povestiri ungureşti, româneşti, nemţeşti şi evreieşti, artista fiind originară din Târgu Mureş. Monika Pădureţ foloseşte tehnica presării ceramicii într-o formă sau tehnica întinderii libere a lutului şi dimensionarea sa în funcţie de nevoi, după care este ars într-un cuptor electric. După arderea ceramicii, aceasta este pictată cu pensula, după care sunt făcute inscripţii, detalii şi desene cu un ac. După realizarea desenelor, ceramica este uscată şi glazurată, iar apoi este arsă.

În România, Monika a participat la mai multe expoziţii de grup şi târguri, iar în străinătate participă pentru prima oară cu o expoziţie personală în Israel. "M-a plăcea să am mai multe contacte cu artişti din Israel, iar publicul să cumpere lucrările pe care le expunem", a declarat Monika Pădureţ. Standul României a atras numeroşi israelieni iubitori de artă plastică şi, după cum era firesc, şi israelieni ai căror părinţi sunt originari din România. "La stadul Româmiei m-a atras în primul rând aranjamentul expoziţiei şi exponatele, îndeosebi cele din ceramică şi culorile cu care sunt pictate", a declarat Yaakov Spiegel, al cărui tată este originar din Iaşi.

Lili Lupu s-a născut în Israel şi vorbeşte acceptabil româneşte. A fost atrasă şi ea de motivele pictate pe ceramică şi de culorile folosite. Tatăl ei este din Fălticeni, iar mama din Iaşi, acasă vorbesc româneşte, ascultă muzică românească şi este încântată de temperamentul românesc. Dintre bucatele româneşti, sarmalele şi mămăliga ocupă locul preferat.

Wolf Orly nu are rădăcini româneşti, dar părinţii soţului ei sunt născuţi la Bucureşti şi a fost atrasă de culorile folosite atât pentru pictura pe sticlă, cât şi pe ceramică şi de peisajele pictate. "Este o trăire deosebită să vad lucruri frumoase din altă ţară. Picturile pe sticlă sunt deosebite. Acasă avem vitralii, astfel încât suntem amatori de acest gen de artă", a declarat Orly Wolf.

În general, exponatele româneşti atrag un public iubitor de frumos, de peisaje şi culoare şi au un mesaj universal pentru toţi israelienii, indiferent dacă au sau nu rădăcini româneşti.