Sărbătoarea muzicii Enescu, la final

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu s-a incheiat de doar căteva ore. Impresiile sunt prea puternice şi prea proaspete pentru o decantare valorică exactă.

Sunt incă sub puternica impresie a cantatei Carmina Burana de Carl Orff, sub bagheta minunată a lui Ion Mariş şi cu concursul unui ansamblu de mare reputaţie, Filarmonica din München. Cu o zi inainte m-a incăntat spectacolul oferit de compania de balet Bejart.


CONCERTE MEMORABILE. Festivalul a inceput la 1 septembrie, in urmă cu exact trei săptămăni pline de emoţie, surpriză, incăntare şi… puţine decepţii. Evoc concertele ce s-au păstrat in prim-planul memoriei - ordinea nu are nici un fel de importanţă! Intăi, orchestrele simfonice: Filarmonica din Oslo, dirijată de Jukka - Pekka Sasaraste, cu programul Stravinsky, Enescu - Suita a III-a pentru orchestră - Bartok şi Ravel: Orchestre de Paris şi dirijorul Christoph Eschenbach cu Debussy şi, extraordinar! - Dvorak; Filarmonica Arturo Toscanini şi Lawrence Foster cu Enescu - Simfonia III: Filarmonica din München cu Ion Marin căntănd Enescu - Simfonia I, Hindemith, Prokofiev şi Orff; Orchestra Naţională Rusă, condusă, pe rănd, de Charles Dutoit şi Cristian Mandeal; şi Valery Gergiev cu a sa Rotterdam Philharmonic Orchestra in Mahler; şi Enescu - Suita pentru orchestra nr. 2.


SUB CUPOLA ATENEULUI. Concertele camerale de noapte de la Ateneul Romăn au oferit unei săli arhipline programe de mare fineţe şi rafinament: incep cu Cristian Mandeal, Orchestra de cameră a Filarmonicii George Enescu şi monumentala Artă a fugii de J.S. Bach/ Erich Bergel; apoi, Europa galante, condus de Fabio Luisi, Ansamblul Hesperion XXI, condus de Jordi Savaal, şi Münchener Bachsolisten, dirijor Gerd Schaller. Virtuozii din Bucureşti, sub bagheta lui Paul Goodwin; Zukerman Chamber Players - care au inclus in programul lor şi Trio-ul pentru corzi "Aubade", de Enescu(!), şi Trio-ul Beaux Arts - care a oferit o versiune a lucrării "Serenade Lonaine" de George Enescu! Duo-ul Martha Argerich şi Nelson Freire - superb! - şi unicul, incredibilul Murrai Perahia. Am ajuns la solişti. Incep evocarea cu Boris Berezovsky şi Abdel - Rahaman el Bacha, continuănd cu Pinchas Zukerman şi Martha Argerich, Leonidas Kavakos, Evgeni Kissin, Joshua Bell şi Steven Isserlis - solist in Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră de George Enescu.


EMOŢII PUTERNICE. Desigur, festivalul a fost mult mai bogat. Mai adaug Compania de dans "Gigi Căciuleanu". Memoria şi sufletul insă selectează şi păstrează emoţiile cele mai puternice. Excelentă iniţiativa de a aduce orchestrele mari in căte două concerte, unul cu solist şi cel de-al doilea cu lucrări doar orchestrale. Astfel, muzicienii francezi, germani, englezi, ruşi, spanioli, norvegieni şi olandezi şi-au prezentat cartea de vizită proprie cu virtuozitate, măndrie şi responsabilitate. Deosebit de interesantă experienţa aceluiaşi ansamblu evoluănd sub două baghete diferite. Sub nivelul calitativ presupus de un festival de amploarea şi reputaţia Festivalului George Enescu - cu mici excepţii - nivelul spectacolelor lirice.

Bilanţ

Foarte consistentă participarea naţională şi internaţională la Simpozionul Enescu. Impresionant interesul publicului la toate manifestările. Mult mai bună acustica Sălii Palatului. Festivalul Internaţional George Enescu 2007 s-a incheiat. Vom trăi mult timp din bucuria unor seri magice, in aşteptarea ediţiei 2009, despre care directorul artistic, Ioan Holender, vorbeşte deja cu siguranţă şi incăntare.