x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Şatra", un roman al patimilor

0
Autor: Clara Margineanu 01 Noi 2010 - 00:00
5997-135553-03.jpgZaharia Stancu şi romanul exodului unei comunităţi greu încercate
Zaharia Stancu, autorul "Şatrei", s-a impus întâi ca poet şi jurnalist şi l-a consacrat apoi romanul "Desculţ". "Şatra" este o poveste cu totul specială, un roman cu tematică aparte, ce spune povestea unei comunităţi aflate la marginea istoriei şi tulburată de patimi şi de încercări, o carte ce vorbeşte despre soarta unor fiinţe care nu pot fi decât victime ale istoriei...


Zaharia Stancu s-a impus întâi ca poet şi ziarist, traseul său literar urmând să fie marcat de o apariţie decisivă, cea a romanului ,,Desculţ", în 1948. Povestitorul este Darie, copil de ţărani săraci, din satul Omida, aflat pe Valea Căl­mă­ţu­iului. Romanul a avut un succes imens, s-au editat douăsprezece ediţii în limba română, a fost tradus în multe alte limbi şi s-a spus că ,,«Desculţ» străbate pământul în sandale de aur". Darie, personajul-narator, a devenit alter-ego-ul autorului. Seria cărţilor care au în centru viaţa lui Darie i-a asigurat scriitorului locul meritat în istoria literaturii române. Un roman cu tematică aparte, singulară, care nu relatează întâmplări legate direct de viaţa lui Darie, este "Şatra". Povestea se petrece în anii celui de-al doilea război mondial, când autorităţile so­mea­ză şatra condusă de Him başa să plece undeva, dincolo de un fluviu al cărui nume nu este precizat, într-un ţinut îndepărtat şi neospitalier. Au existat încercări de a i se descoperi ro­ma­nului "Şatra" filiaţii ilustre, de posibilă nouă "ţiganiadă". Dar Zaharia Stancu a înţeles că "oamenii oacheşi", cum îi numeşte pe membrii şatrei, plasaţi în timpul celui de-al doilea război mondial, nu pot fi decât victime ale istoriei. "Şatra" lui Zaharia Stancu este romanul exodului unei comunităţi greu încercate, nicidecum o epopee eroi-comico-satirică, precum cea scrisă pe la 1800, de Ion Budai Deleanu, autor de origine romă, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene.

Şatra despre care povesteşte Zaharia Stancu este forţată de jandarmi să plece spre o destinaţie incertă. "Nu vă aşteaptă nici un Rai dincolo de fluviu, omule! Aveţi ceva aur asupra voastră?", i se adresează un jandarm bulibaşei Him. "Asta era. Pretutindeni, lor, oamenilor oacheşi, şi acum ca şi mai înainte, când erau vremuri de pace, li se cerea de către jandarmi aur. Dădeau. Şi, în schimb, căpătau dreptul să umble prin sate şi să lucreze. Acum, de când cu războiul, aurul se ascundea, era mai rar şi mai scump, şi dacă războiul avea să mai dureze, aurul avea să devină şi mai scump. În timp de război, numai oamenii erau ieftini, atât de ieftini, că aproape nu preţuiau nimic." După o îndelungată peregrinare, întâmplările nefaste se înlănţuie treptat în viaţa şatrei, pe care iarna o găseşte lipsită de provizii şi abrutizată de lipsuri. Oamenii lui Him başa suferă de foame şi ajung, în final, să îşi taie urşii pentru a-i mânca. Personajele cărţii au un tragism autentic, sunt torturate de violenţa patimilor, a trăirilor paroxistice, pe viaţă şi pe moarte. "Sânge!... Să iasă cu sânge... Socoteala nu se poate încheia decât cu vărsare de sânge", strigă Uj Hoţul, un ţigan mărunt la trup, însă îndesat şi vânjos, unul dintre cei care pot părea mereu întărâtaţi, puşi pe scandal sau chiar pe omor. Unul dintre cei descrişi de Zaharia Stancu în felul următor: "Bărbaţii şatrei aveau toţi chici lungi, mustăţi stufoase, bărbi sălbatice. Pe obrazul nici unuia nu umblase briciul. Pe toţi, fără greşeală, îi împodobise firea cu ochi negri, de smoală, rotunzi, neobişnuit de mari şi plini de o strălucire care - dacă nu te fereai din calea ei - te ameţea şi te adormea". În interiorul şatrei se declanşează nenumărate conflicte ce subminează încet, dar sigur, autoritatea bulibaşei. În şatră funcţionează legi de convieţuire dure, inflexibile, străvechi. Străbate însă şi o puternică degringoladă a sufletelor chinuite de patimi cu proporţii de infern. Un laitmotiv al cărţii este triunghiul amoros între Goşu, nevasta lui, Lisandra, şi amantul acesteia, Ariston. Fiecare este puternic, Goşu o iubeşte cumplit pe Lisandra, ea îl iubeşte nebuneşte pe Ariston şi se în­frun­tă continuu, neistoviţi, sub ochii mulţimii însetate de spectacolul judecăţii. "Toate priviri­le erau îndreptate spre Goşu. Destul de aproape de Goşu se opri şi Lisandra. Ariston se răzleţi de cei doi şi înlemni. Goşu se uita în pământ. Tot în pământ se uita şi Ariston. Numai Lisandra căuta fără sfială ochii oamenilor din jur şi, când îi găsea, îi înfrunta nu numai cu îndrăzneală, ci şi cu neruşinare parcă." Nevasta păcătoasă este bătută până la leşin, stropită cu apă şi iarăşi bătută. Însângerată şi zdrobită, cu şoldurile vinete, cu trupul plin de tăieturi adânci, îşi spune în gând: "Şatra stă cu ochii pe mine. Mă crede biruită. Dar eu nu o să fiu niciodată biruită. Trebuie să mă ridic în picioare. Trebuie... Trebuie..." Bărbaţii din jur gândeau că niciodată Lisandra nu fusese mai frumoasă ca atunci. Goşu a privit-o adânc, muşcându-şi buzele, Ariston a privit-o scurt şi a vrut să urle. L-a potolit un prieten cu un pumn peste gură, spunându-i: "Ţi-ai pierdut mândria!". În cele din urmă, Ariston este ucis, dar moartea lui nu o întoarce pe frumoasa şi focoasa Lisandra la bărbatul său.

Şatra îşi duce întreaga viaţă în căruţe lungi, cu coviltir, şi în corturi "bătute de toate vânturile, de toate ploile, de toate viscolele". Despre muierile şatrei, Zaharia Stancu ne spune că au minţi agere, au viclenie, au ochii rotunzi, neobişnuit de negri, ochi cu care ameţesc şi zăpăcesc. "Cum te uiţi la mine-n ochi/ Cum te deochi/ Cum te uiţi la mine-n gură/ Te-ngălbeneşti la figură..." Culmea este că atunci când Alimut, băiatul bulibaşei Him, îi spune mamei sale, Oarba, că nu a auzit-o niciodată minţind, aceasta îi răspunde că alţii au auzit-o. "Cine?" "Bărbaţii şi femeile cărora le-am ghicit în ghioc sau în palmă. Noi le ghicim altora, dar noi nu credem în ghicit." Sigur că, dacă ar fi ştiut, Oarba i-ar fi spus feciorului său Alimut că viitoarea sa soţie, Kera, va fi necinstită sub ochii săi, înaintea nunţii, de patru nenorociţi.

În mintea tuturor oamenilor oacheşi şi osteniţi încolţise gândul că nu vor rezista iernii, că vor muri cu toţii până în primăvară. Unuia dintre ei, căreia îi fusese ucisă soţia, i se părea că, dacă bea întruna rachiu, sufletul îl doare mai puţin şi că doarme şi atunci când e treaz.

Chinuiţi de ei înşişi, înfometaţi, goniţi, oamenii şatrei se revoltă şi vor să îl înlocuiască pe bulibaşă. Him başa priveşte pădurea din care oamenii şatrei au rupt copacii şi gândeşte că primăvara crângul se va vindeca, frunzişul proaspăt va acoperi rupturile, dar şatra sa, bolnavă, va pieri. "Oamenii oacheşi vor muri sau vor fi omorâţi până la unul", îşi spune Him Başa, apoi se sinucide. O parte dintre oamenii şatrei reuşesc să reziste iernii îngrozitoare şi se îndreaptă spre ţară. Cartea vorbeşte despre destinul unei comunităţi umane, în condiţii de război. "Şatra" este un roman al dezagregării, al unei comunităţi care, obligată să se exileze, îşi pierde pe drum tradiţia. Este şi o parabolă a iniţierii în moarte. "Romanul lui Zaharia Stancu are o poezie a fabulosului, amintindu-ne desenul fantastic al unor vechi romane orientale. Violenţa patimilor, frumuseţe, candoare se adună într-o structură de legendă întemeiată pe structuri mitice" (Ion Vlad, "Şatra", revista Steaua, 1969)

Rămâne ca o tânguire cântecul Kerei: "Nu ştim de când umblăm cu negrele noastre corturi prin lume/ Nu ştim de ce colindăm cu lun­gi­le noastre căruţe prin lume/ Nu credem în ur­sitori, dar cineva ne-a ursit/ Să fim mereu pe drumuri, fără sfârşit/ Credem în viaţă şi viaţa ne este amară/ Credem în dragoste şi dragostea ne omoară..."
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lecturi colorate de la PanDA

Lecturi colorate de la PanDA
Bucurați-vă de zile de vară pline de lecturi colorate, citind împreună cu cei mici cele mai noi cărți publicate în colecția PanDA de la Editura Pandora M. Iată care sunt cele mai...

Alexandra Oancea. Expoziție de artă contemporană - Io Sono

Alexandra Oancea. Expoziție de artă contemporană - Io Sono
Io sono! Expoziție de artă Inaugurare: joi, 3 septembrie, ora 18:00 Galeria de Artă Accademia di Romania in Roma Viale delle Belle Arti, 110 În perioada 03-15 septembrie 2020, Accademia di Romania in R...

Start pentru Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL: program și regulament

Start pentru Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL: program și regulament
Galerie Foto ANONIMUL IIFF are loc între 12-16 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, și reunește în program 26 de filme: competițiile de scurtmetraj românesc (9 titluri) și internațional (10 titluri), plus șapte...

Televiziunea Română, co-producător și partenerul oficial al Concursului Internaţional „George Enescu” 2020

Televiziunea Română, co-producător și partenerul oficial al Concursului Internaţional „George Enescu” 2020
Galerie Foto Televiziunea Română este din nou co-producător și partenerul oficial al Concursului Internaţional „George Enescu” și, continuând o tradiţie de peste o jumătate de secol, îi invită pe telespectatori să...

Vânătorii de capete de Jo Nesbø

Vânătorii de capete de Jo Nesbø
Celebru în întreaga lume pentru seria polițistă Harry Hole, din care Editura Trei a publicat primele patru volume, Jo Nesbø excelează și în romanele stand alone. După Fiul (Editura...

Hipercapitalism. De unde să învăţăm despre economie dacă nu din benzi desenate?

Hipercapitalism. De unde să învăţăm despre economie dacă nu din benzi desenate?
„Însoţită de desene inteligente și percutante, Hipercapitalismul lui Gonick este un succes editorial, constituindu-se deja într-un clasic al domeniului autoeducației.“ Publishers Weekly Ţi-ai imaginat...

Cum să ne reinventăm în pandemie

Cum să ne reinventăm în pandemie
Galerie Foto Perioada pandemiei a adus cu siguranță schimbări în viețile tuturor. Și, spun specialiștii, e un moment foarte bun pentru a face în viețile noastre acele modificări pe care le doream de mult. Sunt multe...

Jurnalul vă invită mâne să descoperiți o carte pe cât de impresionantă, pe atât de sensibilă: ”Castelul de apă”, de Margareta Sterian

Jurnalul vă invită mâne să descoperiți o carte pe cât de impresionantă, pe atât de sensibilă: ”Castelul de apă”, de Margareta Sterian
Jurnalul vă oferă miercuri un volum al unei autoare - Margareta Sterian - mai puțin cunoscută în țară și mai mult în străinătate, deși opera ei vastă conține atât picturi, cât și poezii, proză,...

#Cei7AniDeAcasă: Zilele Nordului continuă și în vremuri de pandemie

#Cei7AniDeAcasă: Zilele Nordului continuă și în vremuri de pandemie
A șaptea ediție a Zilelor Nordului va avea loc în 28-30 august, exclusiv în aer liber, în Darabani și alte localități din județul Botoșani.   Agenda festivalului include concerte The Mono Jacks, Robi...

Spectacolul "Sarmale cu dragoste" a şters oboseala de pe chipul spectatorilor

Spectacolul "Sarmale cu dragoste" a şters oboseala de pe chipul spectatorilor
Galerie Foto „Nu am mai fost la teatru de câteva luni, cred că de la sfârşitul anului trecut”, mărturisea profesoara Anca Simion. Zâmbete, aplauze şi o atmosferă relaxantă duminică seară în Grădina TVR. În cea de-a...

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu revine pe scenă în data de 27 august 2020. ​​​​​​​Primele opt reprezentații vor avea loc în aer liber la Fabrica de Cultură

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu revine pe scenă în data de 27 august 2020. ​​​​​​​Primele opt reprezentații vor avea loc în aer liber la Fabrica de Cultură
„Metamorfoze”, regia Silviu Purcărete, „Steaua fără nume”, regia Florin Coșuleț și „Balul”, regia Radu Nica sunt primele spectacole pe care Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu le va prezenta...

„TEATRU ÎN TVR” – săptămâna a patra

„TEATRU ÎN TVR” – săptămâna a patra
Iată spectacolele programate în intervalul 10 – 16 august, de la ora 21.00 Luni, 10 şi marţi 11 august, Teatrul Evreiesc de Stat vă invită în grădina TVR să urmăriţi „Varşovia: ghid turistic”, un...

TIFF 2020: 45.000 de spectatori au văzut filme în aer liber

TIFF 2020: 45.000 de spectatori au văzut filme în aer liber
Galerie Foto Cea de-a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania s-a încheiat duminică, pe 9 august, cu două proiecții sold-out ale comediei franceze Șterge istoricul / Delete History (r. Benoît...

Expoziții ale muzeelor românești în luna August

Expoziții ale muzeelor românești în luna August
„Horia Bernea: De la grădină la iconostas”. Expoziția marchează evoluția artistului Horia Bernea de la etapa conceptualistă, abstractă și întoarcerea graduală spre arta figurativă, demonstrând, încă o...

NOPȚILE CABIRIEI, proiecție specială la Festivalul Internațional de Film Independent

NOPȚILE CABIRIEI, proiecție specială la  Festivalul Internațional de Film Independent
NOPȚILE CABIRIEI, unul dintre filmele de referință ale emblematicului regizor italian Federico Fellini, va putea fi văzut la ANONIMUL IIFF (12 - 16 august, Sfântu Gheorghe, Delta Dunării), într-o proiecție...
Serviciul de email marketing furnizat de