De-a v-aţi ascunselea

James Patterson este autorul cu vânzările cele mai mari. De pildă, în 2007 numai în SUA s-au vândut 16 milioane de exemplare din cărţile sale (cât John Grisham şi Stephen King la un loc). În toată lumea, peste 170 de milioane de cititori i-au cumpărat cărţile. Un fenomen.

Un astfel de traseu scriitoricesc fulminant te pune pe gânduri. O explicaţie sigură e greu de descoperit. În cazul lui nu e vorba numai de un marketing formidabil, ca la Dan Brown. Iar reverenţa pe care o face publicului nu e atât de adâncă, pentru a-l bănui că scrie doar ce crede că-i este acestuia pe plac. Romanele lui nu sunt de uitat în tren, precum cele ale lui Gerard de Villiers, care se consumă ca seminţele. James Patterson convinge ca prozator. Posedă ştiinţa de a prezenta cu talent o intrigă palpitantă. Nu numai atât. Are şi darul de a descrie personajele astfel încât parcă le vezi în faţa ochilor. Eroii săi sunt credibili. Şi autorul nu se mulţumeşte să-i urmărească doar în acţiune. El le scrutează cu meşteşug şi tribulaţiile sufleteşti. Multe dintre descoperirile sale sunt terifiante. Până şi decorul în care evoluează personajele provoacă frisoane. Niciodată nu afli, de la început, ce secrete ascunde o casă, ce taine păstrează un iaht, cât de protejat este cineva când se plimbă printr-un peisaj, în aparenţă bucolic.

Poveste de telenovelă
În "De-a v-aţi ascunselea", o carte despre cei care nu ştiu să-şi gestioneze gloria, el ne propune o situaţie cu totul şi cu totul neobişnuită. O tânără fermecătoare, Maggie Bradford, se lansează în lumea fascinantă a muzicii, ca interpretă şi autoare a unor melodii şi versuri de o francheţe necontrafăcută. Are audiţii, susţine concerte şi în prezenţa Reginei Marii Britanii, îşi face fani care îi aşteaptă cu înfrigurare discurile. Dintr-odată capătă o faimă la care nici n-a visat, pătrunde în înalta societate, presa o are mereu în atenţie. Reuşita eclatantă o ajută să uite o experienţă teribilă - aceea de a-şi fi ucis soţul, un ofiţer care se pretindea gentleman şi erudit, fiind, de fapt, o brută. Legitimă apărare - au hotărât criminaliştii care au investigat cazul. Nu s-a început o urmărire penală. Până acum - o poveste banală, de telenovelă. Însă, peste mulţi ani, ea se îndrăgosteşte de Will Shepherd, un fotbalist de talie internaţională, fără să ştie că acest sportiv şarmant are probleme cu drogurile, e un afemeiat, şi, pe deasupra, şi criminal. Într-un concurs de împrejurări pe care eroina şi-l aminteşte ca prin ceaţă, Will moare şi ea e acuzată de uciderea lui. Urmează o anchetă în care Maggie trebuie să se confrunte cu un alt episod înfricoşător - cei care o cercetează o acuză, mai mult sau mai puţin voalat, de sfârşitul misterios al lui Patrick O'Malley, concubinul pe care l-a avut înainte de a-şi cunoaşte al doilea soţ.

Febrilitate
Brusc, vestita cântăreaţă se transformă în "Privighetoarea din colivie", fiindcă e aruncată în închisoare. Iar procesul care i se intentează e urmărit cu sufletul la gură de către opinia publică, avidă de senzaţional, şi care îşi creează cu uşurinţă idoli, dar, cu aceeaşi grabă, îi coboară de pe piedestal.

E vinovată Maggie, sau nu? E ea victima unui concurs de împrejurări nenorocoase, sau o criminală cu sânge rece, care pozează în victimă? În "De-a v-aţi ascunselea" totul pendulează între aceste extreme. Doar în final aflăm care e soluţia corectă, după o pasionantă confruntare între apărătorii şi acuzatorii cântăreţei.

James Patterson este un pasionat al jocului cu suspans. De aceea, romanele lui se parcurg cu febrilitate. Dar astfel de maeştri ai unui asemenea joc sunt mulţi în clipa de faţă. Pentru moment, însă, el este cel încoronat cu succesul cel mai categoric. Din ce motive, rămâne încă nebulos.