Fata care s-a jucat cu focul

Iată că avem în limba română, în tălmăcirea avizată a doamnei Elena-Maria Morogan, cel de-al doilea roman din ciclul "Millenium", datorat scriitorului suedez Stieg Larsson.

Ca şi în "Bărbaţi care urăsc femeile", prima carte din această serie, în "Fata care s-a jucat cu focul" îi reîntâlnim pe tenacele jurnalist Mikael Blomkvist şi pe incredibila Lisbeth Salander. Pentru a parcurge cele 750 de pagini ale volumului nu trebuie să-ţi iei o vacanţă. E de-ajuns un week-end.

Desigur, în acest răstimp orice telefon care sună te scoate din sărite. De altfel, renunţi să pleci la cumpărături, nu primeşti musafiri şi te sustragi de la îndeplinirea oricăror treburi gospodăreşti. Lectura se consumă sub semnul urgenţei. Întâmplările relatate te ţin într-o permanentă surescitare. Dacă e adevărat ce se spune, că bunul Homer mai doarme din când în când, Stieg Larsson nu-şi permite nici măcar să aţipească. Naraţiunea lui e o acumulare formidabilă şi năucitoare de evenimente neobişnuite. Iar totul porneşte de la o investigaţie jurnalistică.

REGULI IMPUSE
Redacţia revistei "Millenium" intenţionează să consacre un număr comerţului cu sex. Jurnalistul Dag Svensson şi criminologul Mia Bergman au întreprins o anchetă vastă, în urma căreia au descoperit informaţii senzaţionale. Traficanţi de carne vie, cu o evidentă complicitate din partea unor funcţionari ai statului, au pus bazele unei afaceri înfloritoare. Dar unele dintre fetele racolate - în special din Estul european -, nu sunt numai înşelate, umilite, constrânse să se prostitueze câteodată fără voia lor, ci îşi pierd chiar şi viaţa, dacă nu se supun regulilor impuse de către patroni.

Poliţişti, avocaţi, judecători, gazetari, agenţi secreţi, bogătaşi sunt implicaţi în această industrie despre care ştie o lume, dar nimeni nu îndrăzneşte s-o condamne. Dezvăluirea unora dintre nume ar provoca un scandal de proporţii. Nu e de mirare, deci, că Dag şi Mia sunt asasinaţi.

PLANURI MULTIPLE
Societatea şi-ar vedea mai departe de cutumele ei, dacă n-ar interveni în ecuaţie Lisbeth Salander. Fata de 26 de ani, cântărind 40 de kg, măsurând 1,50 m înălţime, cu tatuaje pe corp şi cu piercinguri, înzestrată cu o fabuloasă memorie fotografică şi expertă în accesarea ilegală a computerelor, este acuzată de uciderea celor doi. Imediat este supusă unui linşaj mediatic. Portretul pe care i-l creionează presa este înfricoşător, înfăţişând-o ca pe o lesbiană psihopată, membră a unei ligi sado-masochiste-sataniste.

Salander însă nu se dă bătută şi începe o investigaţie pentru a-i afla pe adevăraţii făptaşi şi a-i pedepsi. În ajutorul ei sare Mikael Blomkvist, singurul care o crede nevinovată. Paralel se desfăşoară şi alte anchete - ale poliţiei şi procuraturii, ale ziariştilor, ale unei agenţii de securitate. Iar desfăşurarea acţiunii pe multiple planuri conduce la aflarea unui adevăr pitit cu grijă de către autorităţi.

O adevărată saga. Stieg Larsson a creat nu numai cel mai complex personaj feminin din câte au apărut vreodată în literatura poliţistă - Lisbeth Salander. El a schimbat, practic, percepţia noastră despre ceea ce este un thriller. Trilogia sa e o necruţătoare analiză a condiţiei umane, o meditaţie amară asupra ei. De aceea, "Bărbaţi care urăsc femeile", "Fata care s-a jucat cu focul" nu pot fi considerate numai nişte cărţi cu detectivi şi criminali. Ele sunt naraţiuni puternice, care descriu cu precizie de chirurg tarele societăţii omeneşti.

Eu unul de-abia aştept să citesc ultima apariţie din această trilogie, exprimându-mi totodată regretul că sfârşitul prematur şi suspect al autorului ei l-a împiedicat să-şi finalizeze proiectul - acela de a realiza zece romane a căror acţiune să se înlănţuie. Am fi avut la dispoziţie o adevărată saga a timpului nostru, tulburătoare şi memorabilă.

"Când Ronald Niedermann se aplecă în faţă, ca să vadă computerul, Lisbeth Salander îi aruncă un pumn de nisip, drept în ochi. El fu orbit imediat, dar trase automat un glonţ din pistolul cu amortizor de sunet. Lisbeth făcuse deja doi paşi într-o parte şi glonţul sfâşie doar aerul, în locul în care se aflase"

Moarte suspectă

Jurnalist şi scriitor suedez, Stieg Larsson (născut în 1954) a murit în 2004, în urma unei crize cardiace. Cu câteva luni înainte, îi predase editorului său trilogia "Millenium", o serie de romane care aveau să se numere, după dispariţia sa, printre cele mai căutate şi citite cărţi din lume. S-a spus că moartea lui Larsson s-a datorat îndrăznelii sale de a dezvălui în roman informaţii incomode, pe care el le deţinea ca jurnalist, dar care ar fi trebuit să rămână secrete.

Aprecieri

"Cel mai bun thriller pe care l-am citit vreodată... Dacă vrei să iei cu tine o carte în cea mai lungă excursie din viaţa ta, «Fata care s-a jucat cu focul» este alegerea perfectă"
Evening Herald

"Atenţie: thriller care creează dependenţă. Cine gustă genul va fi fascinat!"
Elle

"Un roman care te prinde în mrejele lui!"
Financial Times