Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Istoricul Alex Mihai Stoenescu aduce noutate absolută prin lucrarea lansată de Editura Rao, „Tratat de Istoriografie Generală”. Lucrarea este importantă mai ales prin faptul că pornește de la studierea documentelor originale din arhivele existente în mai multe țări, nu de la comentarea altor scrieri istorice. Una astfel de efort de documentare și analiză a documentelor nu s-a mai făcut de aproape un secol în România, ceea ce face din tratatul lui Alex Mihai Stoenescu o lucrare absolut necesară în toate bibliotecile, inclusiv în cele ale școlilor, liceelor și universităților din România. Tratatul a fost lansat astăzi, la Librăria Mihail Sadoveanu, din București.
Povestea tratatului de istorie a-nceput la Paris, unde istoricul a descoperit că din cea mai mare bibliotecă a Franței lipseau cărțile de istorie a României. „În februarie 2006 mă aflam la Paris. Cercetam la Biblioteca Națională a Franței, atât la cea veche, cât și la noua bibliotec. În acesată bibliotecă națională a Franței, la sala de carte de istorie națională, unde erau rafturi imense cu acces direct la cărțiile de istorie ale tuturor popoarelor lumii, nu găseam cărțile de istorie a României. Exista Poponia, apoi se trecea la Rusia. Erau cărți despre istoria Bulgariei, Ungariei, Albaniei, în toate limbile, dar nicio carte de istorie a României. La un moment dat, la începutul rândului de istorie a Rusiei, am descoperit trei cărți”, a povestit istoricul Alex Mihai Stoenescu. Apoi a descoperit că lipsa cărților, doar în cazul României, a fost cauzată de retragerea lor de către reprezentanții României de după 1990, pentru că ar fi fost cărți comuniste, deși toate celelalte țări din fostul bloc comunist își păstraseră cărțile de istorie în biblioteca Franței.
Tratatul a fost scris între anii 2011 și 2014, însă documentarea a durat cinci ani. „Pentru o lucrare de istorie este foarte important să vezi manuscrisul. Din februarie 2006 și noiembrie 2011 am făcut documentarea și nu am scris niciun rând pentru această carte. Am călătorit prin toată Europa și am văzut toate marile arhive. Am apelat și la firme specializate, unde am comandat unele pagini, după ce citisem documentele. Dar sunt foarte scumpe. De exemplu, o pagină trasă la xerox costă 53 de euro, la Arhivele Naționale ale Italiei. Pentru trei pagini am plătit peste 150 de euro”, mai spune istoricul.
Citate celebre care nu există
Citește pe Antena3.ro
Autorul tratatului explică importanța studierii documentelor originale. „În timp informația primară din manuscris a fost deformată. Dau mereu două exemple: orice om de cultură a auzit de Cezar care a trecut râul Rubicon și-ar fi spus: „zarurile sunt aruncate!”, iar când a auns la Roma, a spus „Veni, vidi vici”. Este inexact. Nu corespunde adevărului istoric. În „De bello gallico”, Cezar nu a scris nicăieri așa ceva. Afirmația aparține unui comentator târziu. Nu sunt cuvintele lui Cezar. De asemenea, un alt comentator a scris despre Cezar că a rezolvat foarte repede războiul, ajungând la Roma, iar comentatorul folose;te spusele care i se atribuie lui Cezar: „veni, vidi, vici”. De asemenea, nici în lucrarea lui Niccolo Machiavelli, Il principe, nu există nicăieri „Scopul scuză mijloacele”, care i-a fost atribuit”, explică istoricul.
Academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit, cu ocazia lansării, despre unicitatea lucrării istoricului Alex Mihai Stoenescu, dată în primul rând de erudiție. „Unii vor spune: de ce are nevoie de citate latinești, grecești, franțuzești sau nemțești? Are nevoie, pentru că poți să verifici imediat spusa lui, pentru că dai imediat și traducerea. Este un lucru absolut rearcabil. Cu excepția lui A. D. Xenopol, în istoriografia noastră nu au fost preocupări de teoretizare asupra istoriei. Istoriologia lui Nicolae Iorga a preluat termenul lui Ortega Y Gasset, pe care Iorga l-a continuat. În materie de filosofie a istoriei, avem aici o trecere în revistă a marilor stâlpi ai filosofiei, de la Kant și Hegel, cu preocupările lor legate de istorie. La noi, multă vreme s-a făcut și se face încă istoria evenimențială, școala analelor. Toate aceste lucruri care au creat un nou tip de istoriografie se regăsesc în această carte, comparate cu alte mișcări de idei. Nu există mișcare de idei în materie de istoriografie, filosofie și teorie a istoriei care să nu fie în această carte. Singurul istoric român – în afară de Iorga - care a circulat în istoriografia internațională a fost Xenopol, acum 120 de ani, iar de atunci nu s-a mai făcut niciun efort în acest sens. Și Alex Mihai Stoenescu vine cu acest tratat necesar studenților și profesorilor. Alex Mihai Stoenescu este un istoric total”, a explicat academicianul.
