Cu exemple pe cât de delectabile, pe atât de ilustre, de la Montaigne sau Valery la Oscar Wilde, Pierre Bayard ne arată în “Cum vorbim despre cărţile pe care nu le-am citit” cum putem ieşi din situaţiile delicate în care ne pun mulţimea şi diversitatea cărţilor
Cu exemple pe cât de delectabile, pe atât de ilustre, de la Montaigne sau Valery la Oscar Wilde, Pierre Bayard ne arată în “Cum vorbim despre cărţile pe care nu le-am citit” cum putem ieşi din situaţiile delicate în care ne pun mulţimea şi diversitatea cărţilor. Şi, mai ales, ne dovedeşte că este posibil să întreţinem o conversaţie pasionantă în legătură cu o carte pe care nu am citit-o, inclusiv cu cineva care nu a citit-o la rândul lui. Lectură plăcută! Sau nu!