x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bădăranii

0
Autor: Loreta Popa 20 Sep 2009 - 00:00
Bădăranii
Vezi galeria foto

Un mare artist, care nu şi-a dezamăgit publicul niciodată, spunea că umorul este înfrângerea tristeţii. Mai ales când este umor de calitate. Meseria de comediant este foarte frumoasă, dar parşivă. Pierzi într-o seară ce ai arat într-o vară. Dacă dezamăgeşti publicul o singură dată, el nu te iartă. Dacă în schimb reuşeşti să-ţi faci cât de cât un nume, la menţinerea lui se munceşte mai rău ca la galere. Astfel s-a întâmplat cu actorii din "Bădăranii", realizat de Sică Alexandrescu în 1960.



Într-o vreme când Bucureştii aveau teatre cu actori mari, desăvârşiţi, restaurante cu orchestre şi dizeuri, cârciumioare de cartier cu grătar special şi câteva personaje pitoreşti care stârneau amuzament, dar şi un pic de compasiune, maestrul Sică Alexandrescu realiza unul dintre cele mai îndrăgite filme româneşti, "Bădăranii". Celebra comedie de Carlo Goldoni a avut parte de o distribuţie de neînlocuit: Grigore Vasiliu Birlic, Carmen Stănescu, Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, Sanda Toma, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu Timică, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Nineta Gusti. Celebrul dramaturg italian este considerat de critică drept unul dintre cei mai valoroşi autori europeni de teatru, fiind recunoscut pe plan internaţional.

La închiderea stagiunii 1956-1957, Teatrul Naţional primea o invitaţie la prestigiosul Festival Goldoni din Veneţia, cu prilejul a 250 de ani de la naşterea autorului. În repertoriu nu exista nici o piesă a lui Goldoni şi cum o asemenea invitaţie nu putea fi ratată, Sică Alexandrescu a telegrafiat prompt organizatorilor că Naţionalul bucureştean va participa la festival cu "Bădăranii". Era un proiect mai vechi al maestrului şi nu se putea găsi un prilej mai fericit decât acesta pentru a putea fi pus în practică. În numai 12 zile, cu  faimoasa lui echipă, în frunte cu formidabilul trio Calboreanu - Giugaru - Vasiliu Birlic, muncind fără întrerupere zi şi noapte, s-a putut realiza unul dintre cele mai uimitoare spectacole de comedie din cea de-a doua jumătate a veacului trecut. Arta cu care românii au interpretat cunoscutele personaje ale lui Goldoni, dar mai ales verva şi prospeţimea, naturaleţea jocului i-au făcut pe italieni să nu se ridice de pe scaune şi să asculte actul al treilea sub o ploaie torenţială. Presa italiană scria în termeni superlativi despre trupa bucureşteană care încântase asistenţa prin stilul şi plasticitatea montării, cum de altfel se întâmplase şi cu "Revizorul", ovaţionat şi considerat un adevărat triumf la Moscova. Spectacolul a fost înregistrat la Radio (1958), la Televiziune (1960) şi transpus pe peliculă pentru marele ecran (1960) şi discuri Electrecord. Iniţiativa de a se realiza şi un film după acest spectacol era o consecinţă firească a nevoii de a imortaliza triumful lui.

Sică Alexandrescu s-a născut la 15 august 1896, la Bucureşti  şi a murit la 6 august 1973, la Cannes-Franţa.  Poate cel mai mare şi mai important regizor al teatrului românesc, maestrul s-a format la şcoala realistă a lui Paul Gusty. A fost de două ori distins cu titlul de "Laureat al premiului de stat". Fiu al unui actor de la Naţionalul bucureştean, care a jucat în prezenţa lui I.L. Caragiale la prima montare a piesei "O scrisoare pierdută", Sică Alexandrescu a crescut în perioada emancipării regiei de teatru. Aceasta ieşea din tiparele rigide ale secolului al XIX-lea. A valorificat, ca nimeni altul, piesele lui Caragiale. Sub bagheta sa, piesele au devenit tot atât de populare ca şi opera tipărită a lui nenea Iancu. Era un bun regizor de farse în genul bulevardier, de divertisment în gustul epocii, în fond, adaptări moderne ale tradiţiei vodevilului. Prelucra, dramatiza, regiza cu îndemânare şi cu imediat succes la public. Ioana Bogdan, director editorial TVR MEDIA, a realizat un interviu cu distinsa actriţă Carmen Stănescu despre personajul cumetrei Felice, consoarta onorabilului jupân Canciano, cu ocazia lansării DVD-ului "Bădăranii" de TVR Media. "Personajul ăsta a avut, la noi la teatru, o istorie de necrezut!", mărturisea Carmen Stănescu. "Eu n-am jucat la premiera din Italia, pusă în scenă de Sică Alexandrescu la Teatrul Naţional într-un timp-record, pentru «Festivalul Carlo Goldoni» de la Veneţia. Acolo, rolul Felice a fost interpretat de Nina Diaconescu. Fiind vorba de o deplasare în străinătate, pe mine mă scoseseră din discuţie ca nefiind o persoană de încredere. Aveam o mătuşă la Paris şi exista suspiciunea că nu m-aş mai întoarce în ţară. La festival, performanţa  şi succesul actorilor români au entuziasmat întreaga lume a teatrului european. Dar... stupoare! Nina a fugit şi nu s-a mai întors ea în ţară. La venirea în Bucureşti, pentru premiera românească, Sică m-a distribuit pe mine în rolul carismaticei Felice. Am lucrat textul în numai trei zile şi am urcat pe scenă. Ce personaj...! L-am iubit nespus de mult, mai ales că-l aveam ca partener pe minunatul şi inegalabilul Grigore Vasiliu Birlic. Păi, cum să nu râdă publicul în hohote? Imaginaţi-vă că meşterul Birlic îmi ajungea până sub umăr... De la «înălţimea aia» tuna şi fulgera jupân Canciano făcând eforturi de a-şi tiraniza consoarta... Pe deasupra, moda rochiilor somptuoase, cu crinolină, accentua mai mult comicul de situaţie... S-a jucat mult, s-a făcut film, s-a înregistrat la Radio, s-a transpus pe disc de vinil. Publicul, presa, erau entuziasmaţi; bătaie pe bilete, cronici laudative...Multă vreme oamenii au folosit în vorbirea curentă replici nostime din piesă: «să nu zic vorba aia» şi «cum te văd şi cum mă vezi»... Nu-i de mirare! Sică făcuse o distribuţie de monştri sacri! La un an după premiera bucureşteană, s-a turnat filmul în studiourile de la Buftea. Scenografii au dat dovada unei măiestrii de excepţie. S-a alocat un buget considerabil pentru decor şi costume. Mi-amintesc că era vară, vacanţă, şi noi filmam într-o căldură sufocantă, mai ales când se aprindeau uriaşele reflectoare din platou. Sică Alexandrescu a păstrat distribuţia din teatru şi pentru  film. Da! Păi, cum să renunţi la genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu, Birlic pentru a da viaţă «bădăranilor»? Nu se putea! Erau extraordinari. Dar eu vreau să aduc acum un elogiu fierbinte talentului şi uriaşului farmec personal al marilor actriţe care au interpretat personajele feminine din piesă. Un trio cochet şi adorabil, de un haz năucitor, irepresibil. Doamnele erau un fel de «sufragete» avantla lettre, folosind discret armele aflate la îndemână - frumuseţea, feminitatea şi inteligenţa... Cu «armele» astea au câştigat personajele noastre războiul cu obtuzitatea, prostia, meschinăria şi laşitatea «soţilor lor». Nu pot vorbi de «Bădăranii» fără să nu remarc, în mod deosebit, jocul inspirat şi replicile Silviei Dumitrescu-Timică, pe care ea le transforma în curcubee scânteietoare de râs copios, sănătos cu puternice ecouri moralizatoare. în spatele numelui celebru, marea doamnă a teatrului românesc era şi un om minunat. Avea atâta har, atâta  vitalitate, inventivitate în cheia comică, atâta generozitate şi modestie... Alături de ea, de splendida Cella Dima, de debutanta Sanda Toma (un fluture inocent, graţios şi înamorat) am trăit - datorită marelui regizor şi om de cultură Sică Alexandrescu - momente de uriaşă bucurie şi performanţă profesională. Celor plecaţi să le fie amintirea luminoasă şi de neuitat!!! Nu ştiu dacă le-am spus îndeajuns colegilor mei cât de mult i-am iubit, i-am admirat şi preţuit, cât de fericită am fost alături de ei sub reflectoare; nu am măsurat amplitudinea plecăciunii mele în faţa publicului, dar vreau să închei interviul ăsta oferind cu reverenţă toată gratitudinea mea celor care mi-au prilejuit fericirea de a fi actriţă", încheia actriţa Carmen Stănescu.

în "Bădăranii" asistăm la eternul conflict dintre generaţii, la victoria nu atât a femeii asupra bărbatului, cât a sentimentului asupra egoismului. Acţiunea se petrece la Veneţia, în anul 1760. Negustorul Lunardo, un bărbat grosolan şi foarte sever, impune soţiei sale, Margarita, şi fiicei din prima căsătorie, Lucietta, o viaţă austeră. Ignorând sentimentele fiicei sale, Jupân Lunardo hotărăşte căsătoria Luciettei cu Filippetto, fiul bogătaşului Maurizio. Viitorii cuscri interzic copiilor lor să se cunoască înainte de logodnă. Soţiile hotărăsc în schimb să le dea celor doi negustori o lecţie usturătoare. Ele sunt sprijinite de frumoasa Felice, consoarta lui Jupân Canciano, şi el un membru al trio-ului de "bădărani". Doamnele pun la cale o întâlnire între cei doi tineri. Bărbaţii hotărăsc să-şi demonstreze autoritatea, să-şi pedepsească consoartele şi să anuleze căsătoria tinerilor. Dar aceştia se iubesc, iar doamnele, dorind fericirea lor, îşi impun voinţa folosind tot arsenalul feminin pe care îl stăpânesc la perfecţie.

Mulţumim doamnelor Ioana Bogdan - director editorial TVR MEDIA - şi Georgeta Chira - redactor TVR MEDIA - pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material.

Citeşte mai multe despre:   cinemateca

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pictori și fotografi străini seduși de România antebelică

Pictori și fotografi străini seduși de România antebelică
În prefața la un încântător album al lui Cik Damadian, „Bucurescii”, istoricul de artă Ion Frunzetti remarca faptul că o pleiadă de artiști plastici, peregrini printr-o Europă orientală plină de...

Pianul Călător și jazz cu Sorin Zlat în a doua zi a Festivalului Româno-American

Pianul Călător și jazz cu Sorin Zlat în a doua zi a Festivalului Româno-American
Galerie Foto Proiectul ”Zilele Muzicale Româno-Americane” a deschis seria de festivaluri culturale ale orașului cu două evenimente deosebite: Concertul ”O harpă de poveste” și ”Anotimpurile” de A. Vivaldi - o...

Au început înscrierile pentru festivalul competițional Dracula Film Festival 2020

Au început înscrierile pentru festivalul competițional Dracula Film Festival 2020
Dracula Film Festival este un festival competițional, în cadrul căruia vor fi proiectate filme horror, SF, supranaturale, thriller sau fantasy. Festivalul are 2 secțiuni competiționale: competiție lungmetraj...

Cea de-a doua premieră în aer liber, pe 5 iulie, pe Scena 6 a Naționalului ieșean

Cea de-a doua premieră în aer liber,  pe 5 iulie, pe Scena 6 a Naționalului ieșean
Galerie Foto În această duminică, pe 5 iulie, de la 20:30, pe Scena 6, noul spațiu inaugurat recent în parcul Teatrului³, are loc un nou eveniment al Teatrului Național Iași: premiera spectacolului Trei, o adaptare...

Școala de vară offline la Muzeul Municipiului București

Școala de vară offline la  Muzeul Municipiului București
Galerie Foto Muzeul Municipiului București s-a implicat activ în această perioadă contribuind la reducerea efectelor izolării și singurătății prin creșterea numărului de activități online dedicate copiilor. După...

Filarmonica Sibiu – prima filarmonică din țară cu aplicație pentru dispozitive mobile

Filarmonica Sibiu – prima filarmonică din țară cu aplicație pentru dispozitive mobile
Galerie Foto Filarmonica de Stat Sibiu lansează sâmbătă, 4 iulie 2020, aplicația oficială a instituției, devenind astfel prima instituție de acest gen din România cu aplicație pentru dispozitive mobile. Gândită, printre...

Horia Mihail – Turneul „Pianul Călător”, ultimele două concerte în aer liber, pe 3 şi 5 iulie la Bucureşti şi Constanţa

Horia Mihail – Turneul „Pianul Călător”, ultimele două concerte în aer liber,  pe 3 şi 5 iulie la Bucureşti şi Constanţa
La a zecea sa ediţie, turneul Pianul călător a avut un destin şi un traseu cu totul inedit. Pianistul Horia Mihail a pornit la drum în turneul său naţional pentru a zecea oară, „Pianul călător” cântând...

Teatrul National Craiova a aniversat 170 de existență în slujba culturii românești

Teatrul National Craiova a aniversat 170 de existență în slujba culturii românești
Galerie Foto Teatrul Național „Marin Sorescu” a sărbătorit pe 29 iunie, a.c., 170 de ani de când o mână de entuziaști s-au reunit la Craiova pentru a fonda o instituție care a străbătut...

Filme noi de la Independența Film, la TIFF și pe Vimeo.   TIFF: La Belle Époque, Martin Eden și Les Traducteurs. Vimeo: Nymphomaniac, Holy Motors, Loveless și Mommy

Filme noi de la Independența Film, la TIFF și pe Vimeo.   TIFF: La Belle Époque, Martin Eden și Les Traducteurs.  Vimeo: Nymphomaniac, Holy Motors, Loveless și Mommy
Galerie Foto Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință,...

Lipatti Special la Casa Artelor „Dinu Lipatti” - Ediția a III-a Online

Lipatti Special la Casa Artelor „Dinu Lipatti” - Ediția a III-a Online
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Casa Artelor „Dinu Lipatti”, vă invită duminică 5 iulie 2020, la orele 17:00, la Programul socio-cultural dedicat persoanelor cu nevoi speciale, „Lipatti Special” -...

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”
Galerie Foto Cele mai frumoase povești revin în programul văraTIC al Teatrului Ion Creangă! În perioada 11 iulie – 27 septembrie 2020, Primăria Municipiului București prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB,...

Filme rare din patrimoniul mondial restaurate de marele regizor Martin Scorsese și Film Foundation se văd la CINEVARA

Filme rare din patrimoniul mondial restaurate de marele regizor Martin Scorsese și  Film Foundation se văd la CINEVARA
Fundația9 anunță cea de-a doua ediție CINEVARA, programul proiecțiilor de film în aer liber ce vor avea loc pe toată durata verii (9 iulie – 3 septembrie) în grădina Rezidenței BRD Scena9 din cartierul...

Bursa “Moștenitorii României muzicale”, acordată de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, și-a găsit câștigătorul

Bursa “Moștenitorii României muzicale”, acordată de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, și-a găsit câștigătorul
Proiectul “Moștenitorii României muzicale”, care a pornit în 2018, a însemnat până în prezent 9 recitaluri și concerte la Sala Radio, susținute de tineri  muzicieni români cu o importantă carieră...

F-SIDES - cineclubul care vrea să vadă mai multe filme făcute de femei în România

F-SIDES - cineclubul care vrea să vadă mai multe filme făcute de femei în România
Galerie Foto Doar 17.5% dintre filmele lansate în cinematografele din România în 2019 au fost regizate sau co-regizate de femei F-SIDES va debuta pe 13 iulie cu “The Holy Girl”, filmul cineastei argentiniene Lucrecia...

Centrul Cărții lansează „Platforma discuțiilor literare” pe YouTube

Centrul Cărții lansează  „Platforma discuțiilor literare” pe YouTube
O serie de prelegeri online, susținute de scriitori, critici literari și editori, a fost lansată de Direcția Centrul Cărții, din cadrul Institutului Cultural Român, pe canalul YouTube. Printre...
Serviciul de email marketing furnizat de