x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bădăranii

0
Autor: Loreta Popa 20 Sep 2009 - 00:00
Bădăranii
Vezi galeria foto

Un mare artist, care nu şi-a dezamăgit publicul niciodată, spunea că umorul este înfrângerea tristeţii. Mai ales când este umor de calitate. Meseria de comediant este foarte frumoasă, dar parşivă. Pierzi într-o seară ce ai arat într-o vară. Dacă dezamăgeşti publicul o singură dată, el nu te iartă. Dacă în schimb reuşeşti să-ţi faci cât de cât un nume, la menţinerea lui se munceşte mai rău ca la galere. Astfel s-a întâmplat cu actorii din "Bădăranii", realizat de Sică Alexandrescu în 1960.



Într-o vreme când Bucureştii aveau teatre cu actori mari, desăvârşiţi, restaurante cu orchestre şi dizeuri, cârciumioare de cartier cu grătar special şi câteva personaje pitoreşti care stârneau amuzament, dar şi un pic de compasiune, maestrul Sică Alexandrescu realiza unul dintre cele mai îndrăgite filme româneşti, "Bădăranii". Celebra comedie de Carlo Goldoni a avut parte de o distribuţie de neînlocuit: Grigore Vasiliu Birlic, Carmen Stănescu, Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, Sanda Toma, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu Timică, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Nineta Gusti. Celebrul dramaturg italian este considerat de critică drept unul dintre cei mai valoroşi autori europeni de teatru, fiind recunoscut pe plan internaţional.

La închiderea stagiunii 1956-1957, Teatrul Naţional primea o invitaţie la prestigiosul Festival Goldoni din Veneţia, cu prilejul a 250 de ani de la naşterea autorului. În repertoriu nu exista nici o piesă a lui Goldoni şi cum o asemenea invitaţie nu putea fi ratată, Sică Alexandrescu a telegrafiat prompt organizatorilor că Naţionalul bucureştean va participa la festival cu "Bădăranii". Era un proiect mai vechi al maestrului şi nu se putea găsi un prilej mai fericit decât acesta pentru a putea fi pus în practică. În numai 12 zile, cu  faimoasa lui echipă, în frunte cu formidabilul trio Calboreanu - Giugaru - Vasiliu Birlic, muncind fără întrerupere zi şi noapte, s-a putut realiza unul dintre cele mai uimitoare spectacole de comedie din cea de-a doua jumătate a veacului trecut. Arta cu care românii au interpretat cunoscutele personaje ale lui Goldoni, dar mai ales verva şi prospeţimea, naturaleţea jocului i-au făcut pe italieni să nu se ridice de pe scaune şi să asculte actul al treilea sub o ploaie torenţială. Presa italiană scria în termeni superlativi despre trupa bucureşteană care încântase asistenţa prin stilul şi plasticitatea montării, cum de altfel se întâmplase şi cu "Revizorul", ovaţionat şi considerat un adevărat triumf la Moscova. Spectacolul a fost înregistrat la Radio (1958), la Televiziune (1960) şi transpus pe peliculă pentru marele ecran (1960) şi discuri Electrecord. Iniţiativa de a se realiza şi un film după acest spectacol era o consecinţă firească a nevoii de a imortaliza triumful lui.

Sică Alexandrescu s-a născut la 15 august 1896, la Bucureşti  şi a murit la 6 august 1973, la Cannes-Franţa.  Poate cel mai mare şi mai important regizor al teatrului românesc, maestrul s-a format la şcoala realistă a lui Paul Gusty. A fost de două ori distins cu titlul de "Laureat al premiului de stat". Fiu al unui actor de la Naţionalul bucureştean, care a jucat în prezenţa lui I.L. Caragiale la prima montare a piesei "O scrisoare pierdută", Sică Alexandrescu a crescut în perioada emancipării regiei de teatru. Aceasta ieşea din tiparele rigide ale secolului al XIX-lea. A valorificat, ca nimeni altul, piesele lui Caragiale. Sub bagheta sa, piesele au devenit tot atât de populare ca şi opera tipărită a lui nenea Iancu. Era un bun regizor de farse în genul bulevardier, de divertisment în gustul epocii, în fond, adaptări moderne ale tradiţiei vodevilului. Prelucra, dramatiza, regiza cu îndemânare şi cu imediat succes la public. Ioana Bogdan, director editorial TVR MEDIA, a realizat un interviu cu distinsa actriţă Carmen Stănescu despre personajul cumetrei Felice, consoarta onorabilului jupân Canciano, cu ocazia lansării DVD-ului "Bădăranii" de TVR Media. "Personajul ăsta a avut, la noi la teatru, o istorie de necrezut!", mărturisea Carmen Stănescu. "Eu n-am jucat la premiera din Italia, pusă în scenă de Sică Alexandrescu la Teatrul Naţional într-un timp-record, pentru «Festivalul Carlo Goldoni» de la Veneţia. Acolo, rolul Felice a fost interpretat de Nina Diaconescu. Fiind vorba de o deplasare în străinătate, pe mine mă scoseseră din discuţie ca nefiind o persoană de încredere. Aveam o mătuşă la Paris şi exista suspiciunea că nu m-aş mai întoarce în ţară. La festival, performanţa  şi succesul actorilor români au entuziasmat întreaga lume a teatrului european. Dar... stupoare! Nina a fugit şi nu s-a mai întors ea în ţară. La venirea în Bucureşti, pentru premiera românească, Sică m-a distribuit pe mine în rolul carismaticei Felice. Am lucrat textul în numai trei zile şi am urcat pe scenă. Ce personaj...! L-am iubit nespus de mult, mai ales că-l aveam ca partener pe minunatul şi inegalabilul Grigore Vasiliu Birlic. Păi, cum să nu râdă publicul în hohote? Imaginaţi-vă că meşterul Birlic îmi ajungea până sub umăr... De la «înălţimea aia» tuna şi fulgera jupân Canciano făcând eforturi de a-şi tiraniza consoarta... Pe deasupra, moda rochiilor somptuoase, cu crinolină, accentua mai mult comicul de situaţie... S-a jucat mult, s-a făcut film, s-a înregistrat la Radio, s-a transpus pe disc de vinil. Publicul, presa, erau entuziasmaţi; bătaie pe bilete, cronici laudative...Multă vreme oamenii au folosit în vorbirea curentă replici nostime din piesă: «să nu zic vorba aia» şi «cum te văd şi cum mă vezi»... Nu-i de mirare! Sică făcuse o distribuţie de monştri sacri! La un an după premiera bucureşteană, s-a turnat filmul în studiourile de la Buftea. Scenografii au dat dovada unei măiestrii de excepţie. S-a alocat un buget considerabil pentru decor şi costume. Mi-amintesc că era vară, vacanţă, şi noi filmam într-o căldură sufocantă, mai ales când se aprindeau uriaşele reflectoare din platou. Sică Alexandrescu a păstrat distribuţia din teatru şi pentru  film. Da! Păi, cum să renunţi la genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu, Birlic pentru a da viaţă «bădăranilor»? Nu se putea! Erau extraordinari. Dar eu vreau să aduc acum un elogiu fierbinte talentului şi uriaşului farmec personal al marilor actriţe care au interpretat personajele feminine din piesă. Un trio cochet şi adorabil, de un haz năucitor, irepresibil. Doamnele erau un fel de «sufragete» avantla lettre, folosind discret armele aflate la îndemână - frumuseţea, feminitatea şi inteligenţa... Cu «armele» astea au câştigat personajele noastre războiul cu obtuzitatea, prostia, meschinăria şi laşitatea «soţilor lor». Nu pot vorbi de «Bădăranii» fără să nu remarc, în mod deosebit, jocul inspirat şi replicile Silviei Dumitrescu-Timică, pe care ea le transforma în curcubee scânteietoare de râs copios, sănătos cu puternice ecouri moralizatoare. în spatele numelui celebru, marea doamnă a teatrului românesc era şi un om minunat. Avea atâta har, atâta  vitalitate, inventivitate în cheia comică, atâta generozitate şi modestie... Alături de ea, de splendida Cella Dima, de debutanta Sanda Toma (un fluture inocent, graţios şi înamorat) am trăit - datorită marelui regizor şi om de cultură Sică Alexandrescu - momente de uriaşă bucurie şi performanţă profesională. Celor plecaţi să le fie amintirea luminoasă şi de neuitat!!! Nu ştiu dacă le-am spus îndeajuns colegilor mei cât de mult i-am iubit, i-am admirat şi preţuit, cât de fericită am fost alături de ei sub reflectoare; nu am măsurat amplitudinea plecăciunii mele în faţa publicului, dar vreau să închei interviul ăsta oferind cu reverenţă toată gratitudinea mea celor care mi-au prilejuit fericirea de a fi actriţă", încheia actriţa Carmen Stănescu.

în "Bădăranii" asistăm la eternul conflict dintre generaţii, la victoria nu atât a femeii asupra bărbatului, cât a sentimentului asupra egoismului. Acţiunea se petrece la Veneţia, în anul 1760. Negustorul Lunardo, un bărbat grosolan şi foarte sever, impune soţiei sale, Margarita, şi fiicei din prima căsătorie, Lucietta, o viaţă austeră. Ignorând sentimentele fiicei sale, Jupân Lunardo hotărăşte căsătoria Luciettei cu Filippetto, fiul bogătaşului Maurizio. Viitorii cuscri interzic copiilor lor să se cunoască înainte de logodnă. Soţiile hotărăsc în schimb să le dea celor doi negustori o lecţie usturătoare. Ele sunt sprijinite de frumoasa Felice, consoarta lui Jupân Canciano, şi el un membru al trio-ului de "bădărani". Doamnele pun la cale o întâlnire între cei doi tineri. Bărbaţii hotărăsc să-şi demonstreze autoritatea, să-şi pedepsească consoartele şi să anuleze căsătoria tinerilor. Dar aceştia se iubesc, iar doamnele, dorind fericirea lor, îşi impun voinţa folosind tot arsenalul feminin pe care îl stăpânesc la perfecţie.

Mulţumim doamnelor Ioana Bogdan - director editorial TVR MEDIA - şi Georgeta Chira - redactor TVR MEDIA - pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material.

Citeşte mai multe despre:   cinemateca

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Soțiile de Tarryn Fisher, un thriller despre poligamie, adevăruri care nu pot fi acceptate și realități alternative

Soțiile de Tarryn Fisher, un thriller despre poligamie, adevăruri care nu pot fi acceptate și realități alternative
Galerie Foto Câteodată, chiar și o singură căsnicie poate fi dificilă. Cum ar putea fi așadar gestionate trei în același timp? „Vă iubesc pe toate diferit, dar în mod egal” nu pare a fi un răspuns foarte mulțumitor....

Cărți care au inspirat filme de succes

Cărți care au inspirat filme de succes
Galerie Foto Micuțele Doamne a fost ecranizat de mai multe ori, de fiecare dată cu atenție pentru detalii și cu un casting extrem de interesant. Însă totul a fost posibil pentru că volumul de la...

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie
Galerie Foto Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret – este titlul filmului original ce va fi difuzat online pe 2 decembrie 2020, ora 19:00 la adresa...

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction
Romanul L'Anomalie, de Hervé Le Tellier, este câștigătorul ediției de anul acesta al celei mai importante distincții literare care se acordă în Franța: Premiul Goncourt.   Acesta este cel de-al...

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu
Galerie Foto O colecție de 12 filme semnate de influentul regizor francez François Truffaut vor fi disponibile, din această toamnă, pe platforma de streaming TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro)....

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României
Galerie Foto Festivalul Internațional George Enescu invită iubitorii muzicii la premiera lucrării Poema Română pe site-ul www.festivalenescu.ro, pentru celebrarea Zilei Naționale a României. Poema Română a fost...

Festivalul Național de Teatru, la final

Festivalul Național de Teatru, la final
Festivalul Național de Teatru a început cu Livada lui Strehler și s-a încheiat cu Electra lui Vitez. S-a derulat între sentimentul unei acute pierderi (livada) și cel al unor imense energii, apte să facă posibil...

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 
Galerie Foto Viața culturală românească era în plină expansiune în anul 1920. Marii scriitori realiști erau deja faimoși: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Camil Petrescu. De asemenea, Lucian Blaga își lua...

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020
Galerie Foto Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF, prima din istoria evenimentului organizată într-o formulă hibrid, online și offline, s-a încheiat duminică, pe 29...

Ziua a opta. FNT 30.

Ziua a opta. FNT 30.
Galerie Foto     Programul celei de-a opta zile a FNT 30 / FNT ALTFEL reuneşte nouă evenimente pe două scene...

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională
Galerie Foto Un program alcătuit 100% din adaptări simfonice ale unor piese tradiționale româneşti va putea fi urmărit în direct de Ziua Naţională a României. Alături de muzicienii Filarmonicii Sibiu, dirijați de...

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate
Galerie Foto Pictorul Ștefan Câlția participă la cea de-a douăzecea ediție a evenimentului caritabil Festivalul Brazilor de Crăciun, organizat de Salvați Copiii România. În data de 10 decembrie, în cadrul Galei Brazilor...

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României
Galerie Foto Opera Națională București va transmite online spectacolele „Oedipe” de George Enescu și „O scrisoare pierdută” operă în două acte și un prolog de Dan Dediu, mați, 1 decembrie 2020, cu ocazia Zilei...

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII” difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”  difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!
Galerie Foto creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție, în colaborare cu Televiziunea Română, oferă publicului, de Ziua Națională a României, concertul extraordinar „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”, care va fi dif...

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020
Galerie Foto Sărbătorirea Zilei Naționale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii și civilizației românești. Concerte, expoziții, conferințe...
Serviciul de email marketing furnizat de