“Fantoma de la Operă”: un show-fenomen, văzut de 140 de milioane de spectatori, e acum şi în România

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical "Ion Dacian" a inaugurat sâmbătă, cu spectacolul "Fantoma de la Operă". Aceasta este prima sală destinată artelor spectacolului muzical construită în România după Revoluţie. Sediul Operetei este în bulevardul Octavian Goga numărul 1, lângă clădirea Bibliotecii Naţionale.

Apariţia noului teatru este “o recuperare istorică”, spune Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naţionale Bucureşti, după ce în 1986 Nicolae Ceuşescu a dărâmat clădirea Operetei de pe cheiul Dâmboviţei şi a mutat-o abuziv în sala Studio a Teatrului Naţional".

“Fantoma” este cel mai popular musical din toate timpurile. Premiera a avut loc în urmă cu 28 de anil la Her Majesty’s Theatre din Londra, unde se joacă fără întrerupere.
În săptămânile următoare în repertoriul Teatrului de Operetă vor intra şi celelalte spectacole: “Rebecca”, “Romeo şi Julieta”, “Liliacul”, “Contesa Maritza”, “Voievodul Ţiganilor”, “Văduva veselă”.

Pălăria magicianului
Premiera cu “Fantoma de la Operă”, care a avut loc în acest week-end, s-a dovedit într-adevăr una cu totul deosebită. Musicalul montat de Stephen Barlow a avut ritm, imaginaţie şi strălucire şi, mai mult decât atât s-a dovedit extrem de spectaculos. Dotarea tehnică a noii săli a făcut ca decorurile să se poată schimba extrem de repede; practic aici vorbim de jobenul unui magician – spectatorul este purtat cât ai clipi din sala de bal, pe acoperişul Operei pentru ca imediat să fie scufundat în catacombele ceţoase. “Ne place să păstrăm magia, ne place ca spectatorul să nu ştie ce se întâmplă dincolo”, spunea Răzvan Ioan Dincă în conferinţa de presă din debutul spectacolului. O promisiune ţinută încă de la început.
Tânăra soprană Irina Baianţ se dovedeşte o alegere inspirată pentru Christine Daae, la fel şi Adrian Nour, în rolul Fantomei. Orchestra sună bine şi – ce frumos – a continuat să cânte în surdină chiar şi atunci când sala se oprea, după minute bune de aplauze. Evident, ca la orice început mai sunt câteva lucruri de reglat, dar este doar o chestiune de timp. Şi încă un lucru pozitiv, peste care nu putem trece: traducerea şi adaptarea facută de Ernest Fazekas.

"Este o mare onoare şi un privilegiu pentru mine să mă aflu din nou la Bucureşti, de data aceasta regizând un musical. Trebuie să-i mulţumesc lui Răzvan că mi-a dat ocazia să regizez acest musical de referinţă în istorie. Trebuie să ştiţi că este un spectacol care până acum a fost pus în scenă în peste 43 de ţări. Este un adevărat fenomen cultural în întreaga lume", a declarat regizorul Stephen Barlow în conferinţa de presă.

Renumit pentru abordările sale originale şi surprinzătoare, Stephen Barlow a reconsiderat scenariul original al spectacolului recalibrând cele două coordonate dramatice principale şi schimbând coordonate temporale ale acţiunii pe care o plasează în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

O clădire modernă
"Astăzi ia naştere un teatru. A adăuga un teatru pe harta culturală a unei zone este un lucru important şi nu prin faptul că o nouă clădire se înfiripă, ci că un spaţiu destinat culturii mai cucereşte o zonă", a declarat Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naţionale Bucureşti, într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă în noua clădire a Teatrului de Operetă.

Lucrările la noua clădire a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" au început în anul 2012. Imobilul, cu o suprafaţă totală de 6.381,50 metri pătraţi, distribuit pe trei nivele, a fost proiectat să corespundă tuturor necesităţilor logistice şi tehnice moderne necesare bunei desfăşurări a activităţii Operetei dar şi dezvoltării repertoriului, informează Agerpres.

"Am obţinut un teatru ce are tot ce-i trebuie: de la 550 de locuri pentru spectatori, două foaiere, spaţiu pentru copii, spaţiu de repetiţii, cor, balet, orchestră, solişti, spaţii de depozitare pentru spectacolele curente, o scenă generoasă, mare, cu tot ce-i trebuie în ea, două turnante, tehnică de scenă şi faptul cel mai important, o fosă pentru orchestră.", a precizat directorul ONB.

Noul spaţiu beneficiază de o acustică adecvată, ceea ce oferă spectatorilor posibilitatea de a urmări în condiţii optime evenimentele artistice desfăşurate pe scenă. Foaierul poate servi ca spaţiu de spectacol, librărie-magazin, cafenea, dar şi studio destinat celor mai mici spectatori.