Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De-a lungul timpului, Fraţii Gore au adus un repertoriu autentic, pe care nu l-au părăsit niciodată.
De-a lungul timpului, Fraţii Gore au adus un repertoriu autentic, pe care nu l-au părăsit niciodată.
Reputatul om de radio, Gheorghe Verman, işi aduce aminte cu drag de Fraţii Gore. Pentru el, Aurel şi Victor fac parte dintre acei instrumentişti de muzică populară oarecum deosebiţi şi foarte dragi romănilor⦠"Şi să vă spun de ce! Există foarte multe situaţii in care fraţii, aşa cum sunt şi Aurel şi Victor Gore, şi-au ales să cănte impreună. Apariţiile in public sunt savurate de romăni pentru că aceste două personaje se completează unul pe celălalt. Este o simetrie perfectă pe care numai Dumnezeu o poate răndui!
Mai mult, e greu de inţeles cum, plecaţi spre muzică de copilaşi, pentru că ambii au pus măna pe instrumentele muzicale cănd erau la vărsta pantalonilor scurţi, fiecare şi-a ales un alt instrument, ieşind din tipar", povesteşte Gheorghe Verman.
Citește pe Antena3.ro
PROSPEŢIME.
"Sunt instrumentişti, continuă el, care de dragul comercialului abandonează folclorul autentic. Nu s-a intămplat in cazul lor! Fac parte dintre acele talente care nu au refuzat nici lumea mondenă, căntănd, dacă a fost cazul, şi la nuntă dar şi intr-un local select, cu aceeaşi indemănare cu care interpretează şi folclorul autentic.
Spre deosebire de mulţi alţi instrumentişti s-au bucurat de primirea nu numai binevoitoare dar şi entuziasmată a Orchestrei Radio şi au făcut inregistrări intr-o perioadă in care nu era foarte simplu să ajungi la microfon. Insă, talentaţi fiind, au convins extraordinar de repede. Chiar in aceste zile, eu am difuzat piese din repertoriul Fraţilor Gore. Au aceeaşi prospeţime. Parcă sunt nişte flori cu rouă, pe care le-ai cules in dimineaţa asta deşi vremea lor de succes a apus de mult. Aş spune că poporul care are asemenea instrumentişti, asemenea artişti, şi mai cu seamă poporul care ştie cum să le păstreze valoarea, este un neam fericit".
COMPARAŢIE.
Pentru Gheorghe Verman, Fraţii Gore mai reprezintă ceva! "Este, dacă vreţi, elementul meu de comparaţie cu instrumentiştii de astăzi. Pentru că Fraţii Gore au avut drept exemplu cetele de lăutari de pe vremuri din Vlaşca, Teleorman etc. Au căntat in genul lăutarilor autentici. Astăzi, dacă ii compari pe Fraţii Gore cu mulţi instrumentişti, şi aş zice cu majoritatea instrumentiştilor⦠nu mai seamănă. Cei de azi au introdus in segmentul lor comercialul. Iar a comercializa inseamnă a insuşi ceva din ritmurile fanarului, din ritmurile orientului sau din ritmurile sărbeşti. Tocmai de aceea, cănd asculţi un acordeonist din zilele noastre şi il pui alături de instrumentişti vechi, chiar şi Fraţii Gore, deosebirea este ca de la cer la pămănt.
ARHIVÃ... DE AUR.
Am aici o fonotecă din care fac parte şi Fraţii Gore. Emisiunea pe care o realizez se cheamă «Coloana Infinitului». Fără teamă că aş putea greşi, in această coloană a infinitului consider că se află şi Fraţii Gore. Am spus coloană a infinitului pentru că folclorul romănesc muzical este prezent de-a lungul vremii exact cum sunt zalele, cum sunt bucăţile Coloanei Infinitului. Merg undeva unde eu sper să nu se sfărşească niciodată. Ei bine, un segment al coloanei e făcut şi din Fraţii Gore!
Sigur, nu au cunoscut succesul altor lăutari care au făcut vogă in vreme şi pentru faptul că au ieşit in străinătate. Au avut mai puţin aceste şanse! Dar, menţionez, Fraţii Gore sunt interpreţi de arhivă. Şi nu orice fel de arhivă, ci una de aur. Ceea ce au inregistrat, fiecare piesă, este un mic giuvaier, o mică bijuterie, care reprezintă un model pentru interpretarea piesei respective. Este valabil pentru amăndoi. Mai ales că au căntat impreună şi in orchestre iar prin acest lucru au creat un model. Cred că romănii au o slăbiciune deosebită pentru asemenea interpreţi. Mie imi place să le spun mari muzicieni deşi noţiunea de lăutari la noi este mai mult decăt onorantă pentru că lăutarii adevăraţi interpretează un anume gen de muzică. Sunt lăutari dar sunt şi muzicieni deopotrivă. Am spus că au căntat absolut toate genurile muzicale".
MODELE.
Pe Fraţii Gore, realizatorul Gheorghe Verman i-a cunoscut la televiziune. "In vremea aceea, avem emisiunea «Viaţa Satului». Noi ne ocupam şi de partea muzicală. Emisiunea avea o bucată substanţială de 40 de minute de muzică populară, unde noi inregistram interpreţii şi ii prezentam publicului. Au fost şi puteau fi situaţi alături de Ilie Udilă, de Marcel Budală⦠au atins vărful de interpretare al muzicienilor vremii⦠cu adevărat muzicieni, contribuabili cu rezultate remarcabile la păstrarea folclorului romănesc şi nu au făcut niciodată rabat calităţii.
Sunt lucruri deosebite pe care nu le pot da decăt sufletele mari şi cred că din acest punct de vedere Fraţii Gore au fost minunaţi. Chiar faptul că in memoria celor de atunci s-au păstrat mai puţin prin lucruri de anecdotă, arată că erau nişte oameni foarte serioşi, făceau meserie. Iar meseriaşii nu aveau timp de exhibiţii. Eu mi-i aduc aminte şi acum cu toate că a trecut atăta vreme.
Zilele acestea am difuzat Fraţii Gore pentru că ştiu că sunt doriţi de cei cu tămplele albe şi e bine să-i cunoască şi generaţia de acum. Oricum, pentru cei care se incumetă să cănte astăzi muzică populară, mai ales pentru instrumentişti, Fraţii Gore reprezintă foarte mult. Şi eu dacă aş fi un tănăr acordeonist, un tănăr violinist sau chiar interpret vocal, aş asculta mult discurile cu ei ca să văd cum suna muzica.
âEmisiune pe care o realizez eu se cheam` «Coloana Infinitului». F`r` team` c` a[ putea gre[i, ""n aceast` coloan` a infinitului consider c` se afl` [i Fra]ii Gore. Am spus coloan` a infinitului pentru c` folclorul rom~nesc muzical, este prezent de-a lungul vremii exact cum sunt zalele, cum sunt buc`]ile Coloanei Infinitului".
Gheorghe Verman
VALOARE.
Pentru că insemnătatea lor nu cunoaşte limite, ar trebui restituiţi publicului. Sunt puţini cei care işi mai amintesc de Fraţii Gore sau care i-au ascultat, contemporani fiind, dar sunt foarte mulţi cei care ar avea nevoie să-i asculte. In plus, trebuie precizat că Fraţii Gore, de fiecare dată cănd au căntat la televiziune, au făcut-o, cum se spune in ziua de azi, live. Inainte de eveniment, inainte să intre, ii vedeai in colţuri cum işi măngăiau, işi gădilau instrumentele, le acordau şi tot erau nemulţumiţi. Spuneau că in dimineaţa aia, fiind umiditatea nu ştiu cum afară şi temperatura la nu ştiu căte grade, vioara lor nu scoate exact sunetele pe care le doresc. Dorinţa de calitate, dorinţa de a dovedi că muzica romănească este de valoare imensă. Şi vreau să mai spun ceva! Atunci nu le impunea nimeni să tindă spre perfecţiune. Pur şi simplu işi doreau creaţie. Tocmai de aceea, erau foarte respectaţi şi de cei de sus, de politicieni, lucru care in ziua de astăzi nu se mai intămplă".
AMINTIRI.
Respectănd proporţiile, omul de radio consideră că Fraţii Gore sunt muzicieni de primă mărime europeană. "Cu Aurel Gore, cu violonistul aveam mereu probleme. Intotdeauna il puneam să cănte la finalul emisiunii ca să putem ieşi la o anumită oră pentru că era piesă instrumentală şi trecea dintr-una intr-alta incăt nu mai avea punct de oprire. Prinsese şmecheria asta şi a folosit-o foarte multă vreme. In orice caz, era un bun cunoscător al muzicii populare şi asta il făcea să treacă de la o piesă la alta, de la o respiraţie la alt gen de respiraţie şi aşa mai departe".
