x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şi-a sfidat sfîrşitul

0
Autor: Dana Cobuz 30 Iun 2008 - 00:00

Nedreaptă misiune să îngrămădeşti viaţa unui om între două date...
Dacă nu-ţi impui să fii doar un scrib biografic, e imposibil să reduci o viaţă la nişte informaţii şi cifre seci. "S-a născut la...", "a murit la..." 



Nedreaptă misiune să îngrămădeşti viaţa unui om între două date...
Dacă nu-ţi impui să fii doar un scrib biografic, e imposibil să reduci o viaţă la nişte informaţii şi cifre seci. "S-a născut la...", "a murit la..." Între verbele ce formează cercul existenţei fiinţei trebuie, teoretic, să încapă TOT: omul, viaţa, împlinirile, eşecurile, emoţiile, harurile, defectele, frumuseţea, păcatele, credinţa, amintirile, fotografiile, zîmbetele, lacrimile. Tot! Cercul Ilenei Sărăroiu este rupt. A murit prea devreme, a cîntat prea cu sufletul. Nu şi-a trăit visele, nu şi-a consumat amintirile. Frumuseţea i-a fost conservată printr-un ultim machiaj mult prea devreme. Doar lacrimile celorlalţi şi vocea ei înregistrată mai încearcă să închidă cercul cel rupt.

PÎINEA LUI DUMNEZEU. Ileana a fost mezina unei familii de "ţărani săraci", conform stării sociale în care o încadrase regimul de atunci. Vasile şi Joiţa Sărăroiu din Valea Voievozilor erau oameni cu patru clase primare, dar cu bun simţ cît nu te învaţă patru facultăţi. Aşa şi-au crescut cei cinci copii: cu mult bun simţ şi cu o căruţă cu boi ca sursă de venit. Fraţii Sărăroiu s-au orientat spre şcoli şi meserii "normale", Ilenuţa cea zburdalnică spre scenă. Mai întîi, a urcat pe cea a Căminului Cultural din sat. De la vreo 14 ani, din ce în ce mai departe de Tîrgovişte şi-a dus cîntecele.

Ca pe "o fată foarte sufletistă, miloasă, caldă ca pâinea lui Dumnezeu" şi-o aminteşte Florian Baruţ, vecin şi prieten din copilărie. Ca pe o femeie minunată, care şi-a dorit însă mai mult o carieră strălucitoare decît un simplu destin de soţie şi mamă ne-o descrie primul ei soţ, medicul Petru Ganţă. Şi-a neglijat chiar şi problemele medicale (un anevrism cerebral care i-a adus timpuriul sfîrşit) pentru scenă. A preferat să-şi sfideze moartea secundă după secundă, cîntînd.
Citeşte mai multe despre:   şi-a,   ileana sărăroiu 30 iunie 2008

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de