Glasul cald, splendid

În Bucureştii de odinioară, în special în perioada interbelică, existau localuri pentru toate buzunarele şi orchestre pe măsură.

Ca să aibă cât mai mulţi clienţi, patronii de restaurante îşi angajau o orchestră faimoasă şi un cântăreţ aflat la mare căutare, îndrăgit de public, cu un repertoriu care atrăgea atenţia. Jean Moscopol era foarte cunoscut şi apreciat. Românii îi ascultau cântecele înregistrate pe discurile Columbia, His Master’s Voice, Homocorde şi Parlophon sau Odeon, care i-au făcut cele mai multe înregistrări. Au scris special pentru el compozitori precum Ion Vasilescu – "Noapte bună, Mimi", Elly Roman – "Tu nu mai eşti a mea". Deopotrivă, la conceperea textelor, dar şi a muzicii a contribuit şi Jean Moscopol, alături de Ionel Fernic şi de mulţi alţi textieri sau compozitori renumiţi ai vremii.

LA RADIO. Muzicianul Teodor Cosma a lucrat cu Jean Moscopol în perioada interbelică. Cosma are acum 98 de ani, trăieşte de o jumătate de secol la Paris şi-şi aminteşte de marele cântăreţ. "Jean Moscopol era un om extrem de civilizat, foarte spiritual, avea o voce splendidă, superbă. Făcea mereu bancuri. Faţă de mine era foarte supus, foarte disciplinat", ne-a povestit Teodor Cosma. "În fiecare săptămână aveam concerte de jazz la radio, iar Jean Moscopol era unul dintre cântăreţii principali. Aveam orchestra mea, orchestra Electrecord. Contrabasistul meu din această orchestră se numea Johnny Răducanu. Acum e pianist, dar atunci era contrabasist. Vocea lui Moscopol era admirabilă, iar muzicalitatea lui era foarte bună", îşi aminteşte dirijorul. "Avea un succes fantastic. Era un băiat superior, inteligent, bun. Avea un şarm formidabil", ne-a spus Teodor Cosma.

CARIERĂ. Dirijorul a plecat din România din motive asemănătoare cu cele ale lui Jean Moscopol. "Erau comuniştii la putere şi mă băteau la cap că eu cânt o muzică prea americană şi că trebuie să cânt ca sovieticii, pe care eu îi băgam în mă-sa. Aşa încât am plecat. Aveam o situaţie admirabilă în România cu orchestra mea. Când aveam 14 ani, părinţii mei m-au trimis la Paris, la un liceu. Acum 80 de ani. M-am întors, pentru că murise tatăl meu în România şi mi-a telefonat mama. Am considerat că e bine să mă întorc să mai stau lângă mama mea puţin, s-o mai ajut. Apoi au venit nemţii, pe urmă comuniştii. Nici nu mai puteai să ieşi din ţară. Am stat 20 de ani sub comunişti până m-am hotărât să plec. Aveam un băiat talentat şi toată lumea îmi spunea: «Scoate-l de aici pe băiatul ăsta, pentru că aici nu poate să facă mare lucru». Şi aici, la Paris, a devenit un star internaţional", ne povesteşte dirijorul. Fiul său, Vladimir Cosma, este acum în Franţa un celebru compozitor de muzică de film. Şlagărele pe care le-a interpretat Moscopol ce poartă parfumul minunat al vremurilor trecute au învins timpul. Sunt ascultate cu plăcere şi aduc în Bucureştii de azi poveşti sentimentale, prin texte poetice pline de romantism.

"Jean Moscopol era un om extrem de civilizat, foarte spiritual, avea o voce splendidă, superbă. Făcea mereu bancuri. Era foarte supus, foarte disciplinat faţă de mine. În fiecare săptămână aveam concerte de jazz la radio, iar Jean Moscopol era unul dintre cântăreţii principali"
Teodor Cosma dirijor

"Aveam orchestra mea, orchestra Electrecord. Contrabasistul meu din această orchestră se numea Johnny Răducanu. Acum e pianist, dar atunci era contrabasist. Erau comuniştii la putere şi mă băteau la cap că eu cânt o muzică prea americană şi că trebuie să cânt ca sovieticii, pe care eu îi băgam în mă-sa. Aşa încât am plecat"
Teodor Cosma dirijor