x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul Editie de colectie Lucreţia Ciobanu Gură de aur

Gură de aur

de Carmen Anghel Publicat la 07 Apr 2008 00:00 Modificat la 07 Apr 2008 00:00

Admiratori au fost şi sunt mulţi. Unii i-au scris scrisori, alţii i-au dat buchete de flori, dar au ­existat şi dintre aceia care au fost ­inspiraţi de măiestria Doamnei Munţilor şi i-au dedicat poezii. ­Publicăm două ­dintre ele.

Admiratori au fost şi sunt mulţi. Unii i-au scris scrisori, alţii i-au dat buchete de flori, dar au ­existat şi dintre aceia care au fost ­inspiraţi de măiestria Doamnei Munţilor şi i-au dedicat poezii. ­Publicăm două ­dintre ele.

Versuri omagiale dedicate de to­pârcenii de pretutindeni “Lu­cre­ţiei gură de aur”, “regina cântecului ardelean”, “Doamna Munţilor” (D.I.T. pag.1108, 1109)

“Lucreţia Ciobanu// Dintre florile alese/ De la Mare1-n Moldoveanu2,/ Cea mai mân­dră dintre ele/ E Lucreţia Ciobanu.// Mi se rupe ini­mioara/ Când o văd frumos gătată3,/ Cu ciupag şi cu al­tiţe,/ Înăltuţă, sprâncenată.// Cu brăcie4 tricoloră,/ Cu cră­tinţă şi cu ie/ Şi cu vorbe po­trivite/ Cu bun-simţ şi modes­tie.// Este fiica talentată/ A iubitei mame Ană,/ Ce şedea pe ulicioara/ Care duce spre Ileana5.// Dintre scumpele-i odrasle/ Ea venind pe lume-a cincea,/ În străduţa-ngustă Lungoş6/ Din străbunul sat Topârcea.// Cu port mândru şi cu datini/ De pe vremuri de demult,/ Ce din gurile bă­trâne/ Cu plăcere le ascult.// Ea-i comoara ţării noastre/ Ridicată din popor,/ Care cân­tă şi culege/ Şi compune chiar Folclor.// Şi de-aceea toţi ro­mânii/ O stimează şi-o-ndră­gesc,/ Căci prin unde7 răs­pândeşte/ Tot ce-i neaoş ro­mânesc.// Eu, în numele To­pârcii/ Cam acestea ţi le scriu,/ Azi când treci prin comitatul/ Strămoşescului Sibiu.// Şi din miile de piepturi/ Din oraşe şi din sate,/ Îţi strigăm la despărţire:/ «La mulţi ani cu sănătate!»“

Explicarea unor termeni: 1 – Mare: Marea Neagră, Li­to­ralul românesc, malul pon­tu­lui Euxin; 2 – Moldoveanu: cel mai înalt vârf al falnicilor Carpaţi; 3 – Gatată: costumată, îmbrăcată în pitorescul port popular mărginenesc; 4 – bră­cie: cingătoare de mijloc, după tradiţia topârcenilor; 5 – Ileana: izvorul cu apă bună de la maginea satului To­pâr­cea; 6 – Lungoş: numele popu­lar străvechi al uliţii natale a Lu­creţiei; 7 – Unde: undele văz­duhului, prin mijlocirea că­rora ascultăm vocea Lu­cre­ţiei la Radio şi la Televiziune.

 

PREŢUIRE. Aceste ver­­suri în stil popular re­pre­zintă expresia sentimentelor de stimă, preţuire, admiraţie şi recunoştinţă adresate de fiii satului Topârcea uneia dintre cele mai alese personalităţi topârcene purtătoare a me­sajului cânecului popular românesc peste mări şi ţări.

Lucreaţia Ciobanu este mân­dria satului Topârcea, a ju­deţului Sibiu, a Ardealului – alături de alte valoroase per­so­­nalităţi topârcene care spo­resc pe plan naţional presti­giul scumpei noastre Românii.

O felicităm din toată inima şi-i dorim multă sănătate şi noi şi noi succese.

Comitetul topârcenilor din RSR, cu sediul în Sibiu.

Sibiu, 14 iunie 1984, cu pri­lejul serbării folclorice “Bo­ul cu Sânziene” conf. “Trib. Sib”.

×
Subiecte în articol: lucreţia ciobanu 7 aprilie 2008