x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Gură de aur

de Carmen Anghel    |    07 Apr 2008   •   00:00

Admiratori au fost şi sunt mulţi. Unii i-au scris scrisori, alţii i-au dat buchete de flori, dar au ­existat şi dintre aceia care au fost ­inspiraţi de măiestria Doamnei Munţilor şi i-au dedicat poezii. ­Publicăm două ­dintre ele.

Admiratori au fost şi sunt mulţi. Unii i-au scris scrisori, alţii i-au dat buchete de flori, dar au ­existat şi dintre aceia care au fost ­inspiraţi de măiestria Doamnei Munţilor şi i-au dedicat poezii. ­Publicăm două ­dintre ele.

Versuri omagiale dedicate de to­pârcenii de pretutindeni “Lu­cre­ţiei gură de aur”, “regina cântecului ardelean”, “Doamna Munţilor” (D.I.T. pag.1108, 1109)

“Lucreţia Ciobanu// Dintre florile alese/ De la Mare1-n Moldoveanu2,/ Cea mai mân­dră dintre ele/ E Lucreţia Ciobanu.// Mi se rupe ini­mioara/ Când o văd frumos gătată3,/ Cu ciupag şi cu al­tiţe,/ Înăltuţă, sprâncenată.// Cu brăcie4 tricoloră,/ Cu cră­tinţă şi cu ie/ Şi cu vorbe po­trivite/ Cu bun-simţ şi modes­tie.// Este fiica talentată/ A iubitei mame Ană,/ Ce şedea pe ulicioara/ Care duce spre Ileana5.// Dintre scumpele-i odrasle/ Ea venind pe lume-a cincea,/ În străduţa-ngustă Lungoş6/ Din străbunul sat Topârcea.// Cu port mândru şi cu datini/ De pe vremuri de demult,/ Ce din gurile bă­trâne/ Cu plăcere le ascult.// Ea-i comoara ţării noastre/ Ridicată din popor,/ Care cân­tă şi culege/ Şi compune chiar Folclor.// Şi de-aceea toţi ro­mânii/ O stimează şi-o-ndră­gesc,/ Căci prin unde7 răs­pândeşte/ Tot ce-i neaoş ro­mânesc.// Eu, în numele To­pârcii/ Cam acestea ţi le scriu,/ Azi când treci prin comitatul/ Strămoşescului Sibiu.// Şi din miile de piepturi/ Din oraşe şi din sate,/ Îţi strigăm la despărţire:/ «La mulţi ani cu sănătate!»“

Explicarea unor termeni: 1 – Mare: Marea Neagră, Li­to­ralul românesc, malul pon­tu­lui Euxin; 2 – Moldoveanu: cel mai înalt vârf al falnicilor Carpaţi; 3 – Gatată: costumată, îmbrăcată în pitorescul port popular mărginenesc; 4 – bră­cie: cingătoare de mijloc, după tradiţia topârcenilor; 5 – Ileana: izvorul cu apă bună de la maginea satului To­pâr­cea; 6 – Lungoş: numele popu­lar străvechi al uliţii natale a Lu­creţiei; 7 – Unde: undele văz­duhului, prin mijlocirea că­rora ascultăm vocea Lu­cre­ţiei la Radio şi la Televiziune.

 

PREŢUIRE. Aceste ver­­suri în stil popular re­pre­zintă expresia sentimentelor de stimă, preţuire, admiraţie şi recunoştinţă adresate de fiii satului Topârcea uneia dintre cele mai alese personalităţi topârcene purtătoare a me­sajului cânecului popular românesc peste mări şi ţări.

Lucreaţia Ciobanu este mân­dria satului Topârcea, a ju­deţului Sibiu, a Ardealului – alături de alte valoroase per­so­­nalităţi topârcene care spo­resc pe plan naţional presti­giul scumpei noastre Românii.

O felicităm din toată inima şi-i dorim multă sănătate şi noi şi noi succese.

Comitetul topârcenilor din RSR, cu sediul în Sibiu.

Sibiu, 14 iunie 1984, cu pri­lejul serbării folclorice “Bo­ul cu Sânziene” conf. “Trib. Sib”.

×
Subiecte în articol: lucreţia ciobanu 7 aprilie 2008