Antiromanism

E de ajuns ca un ungur beat sa zgaltaie tricolorul de pe o primarie comunala si toata lumea se scandalizeaza: antiromanism!

Dar de nenumaratele titluri de pe prima pagina a multor ziare, in care cuvintele "roman", "romani" si "romanesc" apar aberant si insistent, in contexte si cu explicatii profund antiromanesti, nu se sesizeaza nimeni. Nici macar redactorii-sefi, altfel foarte sensibili la chestiunea nationala si gata oricand, ca pionierii sovietici, de reactie la orice nazbatie a extremistilor UDMR.

Ce e straniu e ca, in marea majoritate a unor titluri, precum "Romanii au speriat Parisul", "Hackerii romani au ingrozit Londra" sau "O banda de romani a sechestrat o italianca", sunt marcate conditia de roman, dar cu un soi de legitimitate masochista, incarcata de amaraciune, si stravechiul si popularul "bine le-a facut, mama lor de bogatani!". Desi in primul ca e vorba explicit de cohortele de tigani care au iritat Parisul, in al doilea, doar de doi liceeni valceni, si nu de toata Londra, ci numai de o banca libaneza obscura, iar in ultimul, de cativa moldoveni rusificati si cu pasapoarte false. Citind articolele, vezi ca numai pe confratii din tara ii inflameaza elementul romanesc. Si inca intr-un chip ce adesea n-are nici o legatura cu atitudinea fata de Romania a ziarelor si agentiilor de presa care difuzeaza stirea. O gazeta din Israel vorbeste de "un tamplar strain cu cinci copii minori cazut de pe o schela". Asadar, despre un accident de munca in care e implicat un meserias ca atatia altii cu o droaie de copii, lucrand la negru la un constructor veros. Tonul articolului e insemnat de compasiune pentru toti romanii, bulgarii, albanezii si croatii nevoiti sa-si lase casa si sa trudeasca la risc pe aiurea. Precizarea ca tamplarul ranit e din Romania nu e de natura sa generalizeze un fapt anume, in sensul ca raul li s-ar intampla cu precadere romanilor. Totusi, cotidianul din Romania, care comenteaza incidentul, face caz de nationalitate chiar din titlu, lasandu-i cititorului impresia ca omenirea intreaga ar avea ceva cu Romania, iar povestea de pe schelele din Tel Aviv vine sa liciteze o atitudine cronicizata.

Pur si simplu nu inteleg de ce mai trebuie sa existe o Partida a rromilor, un buget european si unul intern pentru integrarea etniilor tiganesti, iar la recensaminte sa fie considerata in mod explicit descendenta rroma, daca noi, in ziare si la televiziune, continuam sa-i numim pe tigani romani, chiar si atunci cand tiganii nu fac nici un secret din gena lor? De ce trebuie sa le zicem cersetorilor din capitalele vestice romani, cand acestia forteaza mila trecatorilor cu statutul lor international de tigani? Si de ce sa ne vaitam tot timpul in tara de unele rele tratamente aplicate romanilor in strainatate, cand rigorile in chestiune li se aplica de fapt clanurilor de rromi?

Pana unde merge prostia asta cu accentul pe romanism vedem pana si in titlurile care anunta rezultatele unor sondaje de opinie: "Romanii au incredere in armata si biserica". De ce romanii si nu electoratul? Ne-om fi tragand noi din daci si romani, dar ce legatura are romanitatea cu preferintele pentru unul sau altul din partide? Cu exceptia, fireste, a legaturii dintre coada vacii si stampila primariei.