Aurul e mai valoros când are valoare numismatică

Scopul a fost de a-i pune la adăpost de răul ce avea să vină. Moneda semăna frapant cu piesa de 20 de franci francezi numită popular „cocoșel”.

În anul 1947 apărea însă primul decret care stabilea că românii trebuie să cedeze aurul „sub orice formă” statului comunist român. Nici măcar medaliile jubiliare emise pe baza decretului-lege 656 n-au scăpat de confiscări.

Apoi s-au semnat două decrete prin intermediul cărora se stabilea exact ce cantitate de aur puteau deține românii. Primul stabilea că se puteau achiziționa bijuterii, dar nu în cantități mari, și doar anumite monede de aur. Pe baza acestor decrete a început atunci marele jaf al comuniștilor, mai ales începând cu anul 1960, când a intrat în vigoare ultimul document, mult mai restrictiv decât primul.

Acest act se referea doar la o categorie de monede care puteau fi deținute, adică ducații austrieci găuriți, cunoscuți pentru că stăteau la baza celebrelor salbe țigănești.

Celebrii „cocoșei”, dar și restul monedelor din aur, și chiar bijuteriile, deveneau astfel interzise la deținere.

Acest decret i-a stimulat pe „binevoitori” să-și toarne colegii și vecinii. Cei care erau prinși cu monede interzise riscau și mai mult, adică un proces penal.

Citește pe Antena3.ro

Un instalator care făcea reparații într-o vilă a găsit 30 de kilograme de monede de aur. Proprietarul nu știa ce comoară are în casă

În 1990, persoanele care au fost afectate de decretele comuniste au început, timid, demersurile pentru recuperarea bunurilor din aur de care fuseseră deposedate.

Abia în 2000, odată cu intrarea în vigoare a OUG 190/2000, care prevedea restituirea obiectelor din metale prețioase și a pietrelor prețioase către persoanele îndreptățite sau moștenitorii acestora, încep practic acțiunile în instanță pentru recuperarea aurului confiscat de comuniști.

Acest act stabilea că obiectele confiscate, dacă se găseau, trebuiau restituite proprietarului în natură, iar dacă nu existau, trebuia să le fie dată proprietarilor contravaloarea în bani.

Chiar dacă imediat după 1990 aurul se putea achiziționa fără restricții, decretul lui Ceaușescu a mai rămas în vigoare până în 2001.

Dar suntem deja zeci de ani mai târziu, care sunt monedele cu care se pot constitui viitoarele salbe? Cele mai cunoscute și tranzacționate monede pe piața internațională sunt American Gold Eagle, Canadian Maple Leaf, Krugerrand  și Swiss Francs (Vreneli).

În afara acestor monede o lichiditate bună mai au Australian Nugget, Mexican 50 peso și Mexican onza, Austrian 100 Corona ori Hungarian Corona.

Dar nu doar străinii au monede de aur. Avem și noi, românii. Cea mai valoroasă piesă românească este „Galbenul Mare”, bătută de regele Carol al II-lea pentru a omagia zece ani de domnie. Monedele jubiliare au patru variante, două datând din 1939 („Lupa Capitolina”, „Țăranul cosaș”) și două din 1940 („Împăratul Traian”, „Țăranca Modura”).