Capitalului străin ii convine deficitul extern al ţării

Un nou element preocupant - dar inevitabil şi deci de aşteptat - a intervenit in şi aşa periculosul deficit extern. După ce, in mod remarcabil, exporturile, deşi lovite de aprecierea artificială a leului, au incercat in disperare să ţină cat de cat pasul cu importurile (dimpotrivă, ajutate de aprecierea artificială a leului), au capotat pur şi simplu. In primele două luni ale anului aproape n-au mai crescut. In timp ce importurile şi-au continuat dezmăţul. Deficitul comercial a fost in aceste două luni cu peste 80% mai mare decat in perioada corespunzătoare a anului 2006, cand oricum se ieşise in decor, sărind peste două miliarde de euro. In acest ritm, pe ansamblul anului, deficitul comercial ar putea depăşi 20 de miliarde de euro, tinzand să egaleze cuantumul exporturilor insele.

Este un mare semn de intrebare dacă va reacţiona cineva cu ceva la noul avertisment. Pentru că pană acum s-a dovedit că, din păcate, cei - mereu mai mulţi, dar de fapt incă foarte puţini - care au avertizat şi iar au avertizat asupra dezastrului din contul curent extern al ţării au făcut-o degeaba!

Nimeni dintre cei cu decizie sau cu influenţă serioasă asupra deciziei nu a reacţionat. S-ar putea zice că politicienii n-au intreprins ceva pentru că işi irosesc timpul in dispute politice. Dar, de fapt, este mult mai grav. Situaţia le convine. Cei mai mulţi dintre ei sunt legaţi de importatori sau sunt importatori ei inşişi şi importurile fără noimă, care au destabilizat conturile externe, ii imbogăţesc. Ce mai contează că odată şi odată se va sări in aer! Evident, nu bogaţii vor plăti, ci săracii! Adică nu ei! Şi, pană atunci, unii politicieni, ca să se imbogăţească fără griji in continuare din importuri, susţin pe mai departe teza diversionistă a economiei care duduie, făcandu-se a nu vedea ce este pe dedesubt!

Problema este că instituţii responsabile şi cu responsabilităţi tac malc. Banca Naţională continuă să-şi realizeze ţintele de inflaţie pe seama adancirii deficitului extern, in mod grav, prin politici de noncombat in faţa aprecierii artificiale a leului, care stimulează importurile şi omoară exporturile. FMI trăncăneşte doar ipocrit despre pericolul pe care il constituie deficitul extern, in măsura in care nu prezintă nici un remediu real, ba, mai rău, recomandă restrangerea pană la eliminare a deficitului bugetar (evident, in dauna săracilor Romaniei) pentru a combate deficitul extern (de care sunt responsabili bogaţii Romaniei). In general, toate organismele internaţionale de profil, ca şi agenţiile internaţionale de rating parcă ar fi cloroformizate in faţa problemelor de deficit extern ale Romaniei. Nu se arată foarte clar ingrijorate, deşi aceste probleme sunt incendiare, spre deosebire de orice alt nimic care, dacă nu funcţionează, este pus la zid! Nu trebuie insă să ne mirăm, in măsura in care de pe urma atat a deficitului extern, cat şi a celui mai nefericit dintre resorturile care il provoacă - aprecierea artificială a leului - profită copios, şi fără eforturi, capitalul internaţional, inclusiv şi poate inainte de toate, cel speculativ, la comanda căruia se află şi instituţiile financiare internaţionale, şi agenţiile internaţionale de rating.

Vom vedea ce poziţie vor avea acestea cand deficitul extern al Romaniei va exploda! Capitalul internaţional nu va mai putea atunci, cel puţin temporar, scoate profit din implicarea in Romania şi atat agenţiile internaţionale de rating, cat şi instituţiile financiare internaţionale se vor dezlănţui. Recomandări vor apărea precum ciupercile pe linia strangulării, in numele echilibrelor economice, a săracilor din Romania.