Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
100 de europarlamentari la care se aliază primari ecologiști ai multor orașe importante din Franța vor să obțină o decizie a UE care ar pune la index creditarea pentru deschiderea de fronturi de lucru pentru dezvoltarea producției de cărbune, petrol, gaz și, prin extindere, a lucrărilor de infrastructură energetică bazate pe aceste resurse. Dacă ideea tranșantă a verzilor va fi formalizată în directivă sau regulament emanat de la Bruxelles, se adună nori negri și pentru o serie de proiecte din România, unde, oricum, finanțarea proiectelor din minerit și industria de petrol și gaze este greu de obținut. Toată tevatura cu pungile de gaz de la Marea Neagră pe care OMV se „codește” să le pună în exploatare capătă și o altă explicație, diferită de cea a jocurilor antiromânești ale austriecilor manevrați de la Moscova. Până la victoria finală a ecologiștilor, Rareș Bogdan are în schimb toate răspunsurile, face planul de afaceri al OMV, indică de unde să ia compania cele câteva miliarde de euro pentru a susține investiția din Marea Neagră. Creditul sindicalizat de „doar 3 miliarde de euro” s-ar lua bătând din palme, toate băncile din lume se înghesuie să susțină afacerea care ar face din România un producător important regional, gata să prospere din postura de salvator al programului european de derusificare a gazului. Chiar nu pricepem de ce se codesc investitorii să bage rapid banii în marele proiect gazier offshore, apropiat de Insula Șerpilor, tocmai eliberată de invadatorii cu Z pe steagul de luptă? De ce or fi plecat americanii de la Exxon, lăsându-ne nouă găina care s-a încuiat tocmai când să scoată ouăle de aur, devine o problemă de istorie pe care să o rezolve naivii congenitali. Năvalnicul europarlamentar, cu această gândire adâncă despre riscul în afaceri, cred că abia așteaptă să cumpere o casă, știind că va avea vecini, la stânga și la dreapta, doi piromani.
Europa se plasează și ea într-o zonă a contradicțiilor în politica energetică. Raportul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) asupra pieței de energie electrică 2023, difuzat miercuri, 8 februarie, conține o analiză cuprinzătoare a evoluțiilor globale, în care menționează că „Europa s-a confruntat cu o varietate de crize energetice în 2022”. IEA evidențiază din start că „sursele regenerabile vor domina creșterea aprovizionării cu energie electrică la nivel mondial în următorii trei ani, deoarece împreună cu energia nucleară vor satisface marea majoritate a creșterii cererii globale până în 2025”. Se estimează că ponderea Chinei în consumul global de energie electrică va crește până la un nou record, ajungând la o treime față de un sfert din consumul de electricitate al lumii în 2015. Creșterea amenință să conducă la o sporire a emisiilor de carbon? Fatih Birol, directorul executiv al IEA, declara la lansarea raportului că „veștile bune sunt că energiile regenerabile și energia nucleară cresc suficient de repede pentru a satisface aproape integral acest apetit suplimentar, sugerând că suntem aproape de un punct de cotitură pentru emisiile din sectorul energetic”.
Referirile la Europa sunt largi în cuprinsul raportului, pentru că pe continent s-au manifestat cele mai mari tensiuni pe piața de electricitate. Prognoza arată că producția de energie electrică pe bază de gaze naturale în UE va scădea în următorii ani, analiza subliniind că în special în Europa „creșterile puternice ale prețurilor la gaze naturale pe fondul crizei energetice au alimentat creșterea prețurilor la energie electrică”. Resursele regenerabile vor ajunge în mixul global de energie a 35% în 2025,față de 29 % în 2022, scăzând ponderea producției de cărbune și gaze. Ca urmare „intensitatea de CO2 a producției globale de energie va continua să scadă în următorii ani. Totuși, Europa a depășit această tendință globală anul trecut. Intensitatea CO2 a producției de energie în Europa a crescut ca urmare a utilizării mai mari a cărbunelui și a gazului pe fondul scăderilor abrupte ale producției de hidroenergie, din cauza secetei, cât și de energie nucleară, din cauza închiderii unor capacități și întreținerii centralelor”. Se va menține în UE această tendință contrară curentului general, în care energiile curate sunt promovate insistent prin programe guvernamentale și angajamentele globale ambițioase ale nivelului „zero emisii”. Raportul estimează că regresul „va fi totuși temporar, deoarece se așteaptă ca emisiile de energie electrică din Europa să scadă în medie cu aproximativ 10% pe an până în 2025”.
Pentru analiștii pieței de energie, Raportul pieței de energie electrică 2023 elaborat de IEA urmează să fie o bază solidă de date, cu concluzii pentru studiile de impact ale noilor proiecte. În România, unde dezbaterea se oprește de multe ori la aspectele superficiale, care țin de „războiul facturilor” și se opresc la zidul ridicat de capacitatea reală de finanțare a noilor investiții, raportul nu este o lectură plăcută. El nu va alimenta impulsul de a supralicita capacitatea națională de susținere a producției de cărbune și de promovare a tezei independenței energetice pe baza zăcămintelor din Marea Neagră. Cei care critică intens proiectele de dezvoltare a energeticii nucleare, inclusiv pe centralele modulare, mizând pe cărbune, ca o soluție pe termen lung, evident că nu pot să accepte prognozele IEA. O duplicitate la nivel european, care se pliază pe vorba de duh argheziană adresată unui activist comunist care critica America, dar avea la buzunar pachetul de țigări Pall Mall - „Una zicem, alta fumăm!” - va fi pregnantă și în dezbaterea publică din România.
Agenția Internațională pentru Energie a lansat ieri Raportul pieței de energie electrică 2023
Citește pe Antena3.ro
Europa a renunțat la principiile „verzi” și a crescut în 2022 consumul de cărbune, ca să scape de gazul rusesc
Cine va da miliardele de euro pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră?
Rareș Bogdan face planul de afaceri pentru OMV, dar nu credem că ar vrea să-și facă o casă lângă vecini piromani
De la Arghezi citire: „Una zicem, alta fumăm”
