Ciomagul suspendarii

Traian Basescu a semnat Decretul de suspendare din functie a ministrului Apararii dupa ce a parafat, prin semnatura, Decizia Comisiei speciale de la Cotroceni de a-l trimite in ancheta Parchetului Militar.
Cand fostul procuror general Ilie Botos, urmand procedurile de fecior in casa la noul Stapan, a dat fuga la Cotroceni cu cererea de incepere a urmaririi penale a ministrului, am fost convins ca se ticluise urmatorul plan:
Comisia de la Cotroceni, compusa dintr-un soi de lucratori cu ziua la chiaburul din jilt, va recomanda presedintelui inceperea urmaririi penale.
Primind decizia, Traian Basescu urma sa nu fie de acord.
Ipoteza crestea din temeliile unui adevar de bun simt:
Cele doua plangeri penale impotriva lui Atanasiu miros de la distanta a lucratura.
Daca Adriana Saftoiu mai are o justificare, presupunand ca s-a simtit piscata in orgoliu de declaratiile aiuristice ale ministrului, PSD-istul Florin Bejenariu a aparut clar drept un papusoi al Presedintiei. Plangerea sa penala nu difera cu nimic in planul temeiniciei de petitiile unor descumpaniti ai sortii impotriva buletinului meteorologic.
Florin Bejenariu e parlamentar PSD. Punerea sa in slujba unei intrigi obscure a lui Traian Basescu adanceste suspiciunea unui PSD predat cu Mircea Geoana cu tot Palatului Cotroceni.
Nici unul dintre liderii de frisca ai partidului nu l-au intrebat daca a avut aprobare pentru un gest care a angajat, in ultima instanta, intreg partidul.
Daca ne gandim ca, la origine, Florin Bejenariu e ofiter MApN, lucrul nu mai e atat de curios.
Comisia de la Cotroceni a fost gandita ca un filtru pentru posibilele hartuiri ale demnitarilor in functie. Romania are multi nebuni care-si gasesc refularea propriilor frustrari in plangeri si denunturi penale fanteziste. Daca ele ar fi luate in seama automat, ar insemna ca ministrii sa-si mute biroul la Parchet.
Cele doua plangeri nu au argumentele serioase cerute de un fapt atat de grav cum e inceperea urmaririi penale impotriva unui ministru. Fireste, altfel ar fi stat lucrurile daca Teodor Atanasiu ar fi fost implicat intr-o afacere de coruptie sau daca ar fi produs insemnate pagube in depozitele de obiele ale Armatei printr-o decizie gresita.
Dand curs temeiului pentru care a fost creata, Comisia ar fi trebuit sa respinga cererea fostului procuror Ilie Botos. Nu de alta, dar Parchetul nu catadicsise sa faca nici macar o cercetare prealabila.
In planul pe care i-l presupuneam lui Traian Basescu, Comisia urma sa-si asume riscul unei decizii cu ochi si sprancene.
Corect pana la sireturi, presedintele urma sa respinga decizia Comisiei.
Publicul electoral, spectator si telespectator, ar fi aplaudat gestul unui barbat de stat corect.
Nu s-a intamplat asa.
Traian Basescu il antipatizeaza fatis pe Teodor Atanasiu. Daca ar fi sa credem legendei unui presedinte impulsiv, decizia de la Cotroceni ar avea o explicatie.
Traian Basescu nu e insa robul reactiilor de moment.
Cel putin in cazul de fata.
Pentru ca, in cazul de fata, Traian Basescu si-a asumat riscul unei decizii incorecte.
Ce motiv ar putea explica reactia sa surprinzatoare?

In batalia angajata impotriva lui Traian Basescu, liberalii au speculat la maximum faptul ca presedintele detine putine instrumente de putere reala. Romania mai e inca o tara in care structurile se orienteaza in functie de puterea reala a unui sef. Traian Basescu parea a beneficia de instrumente de putere mult mai putine decat premierul, beneficiar al unei Constitutii croite in favoarea Executivului. Se contura riscul ca structurile sa-i dea cu tifla presedintelui, orientandu-se rapid spre adevaratul centru de putere din Romania de azi.
Gratie lucraturii care a dus la punerea pe tusa a lui Teodor Atanasiu, Traian Basescu a facut a demonstratie de forta. A dovedit ca are in maini un ciomag: posibilitatea de a suspenda un ministru.
Din acest punct de vedere, un ajutor deosebit i-a dat tocmai evidentul caracter de facatura al taraseniei cu ministrul Apararii.
Structurile au sesizat imediat in Traian Basescu un Stapan de putere arbitrara a lui Nicolae Ceausescu.
Drept pentru care au luat pozitie de drepti cu fata spre Cotroceni.
S-a vazut inca o data ca Traian Basescu e un mult mai bun cunoscator al Romaniei reale, o tara cu un popor strain de rigorile statului de drept, decat Calin Popescu Tariceanu, care se incapataneaza sa creada ca traieste intr-o democratie de tip european.