Batranetea se ia. La concluzia asta a ajuns intr-o joi un domn in varsta de cincizeci de ani, pe nume Adrian Butucel.
Era o zi ca oricare alta, spre sfarsitul programului, cand secretara patronului arab i-a anuntat pe toti cei din biroul Vanzari ca firma isi restrangea activitatea si ca sunt dati afara. Formula cu care li s-a adresat a fost bineinteles una protocolara, dar in fapt erau dati afara, nu comprimati si nici concediati temporar. Colegii lui Butucel, numai batranei in pragul pensiei, au decis sa faca scandal, sa mearga la ziare, sa-l dea in judecata pe arab, sa ajunga pana la Haga si asa mai departe. Idei prostesti, de oameni terminati. "La atac, Adriane!", i-au zis pensionarii plecand, ca de obicei, la o bere. "Ba, eu n-am chef de bere - i-a refuzat Butucel - o dau dracului de bere, ca nu-mi place". Pe cei sapte comprimati i-a suparat rau de tot refuzul, fiindca berea urma sa fie speciala, la bodega aveau sa puna la cale planul de bataie cu arabul. "Ce suciti mai sunt unii - a zis facand o mutra acra domnul Fotiade, decanul de varsta de la Vanzari - hodoronc, tronc, nu le mai place berea!" Adrian Butucel l-a asteptat pe patron pana seara tarziu, iar cand i-a auzit mersul tarsait, de arab, pe coridor, i-a taiat calea hotarat: "Muhamad, pardon, ceva important pentru tine". "Ce ceva important la mine?", a intrebat Muhamad zambitor, ca si cum nu el fusese acela care le daduse un picior in fund. "Muhamad - a zis Adrian - batranetea se ia. Da-ma intr-un birou cu tineri si o sa muncesc de doua ori mai bine ca ei". "Corect, tu corect, tu destept - l-a laudat Muhamad luandu-l amical de umeri - dar nu sef. Sef e numai al meu, tu mergi la fetele si baietii. Acum bem bere". Si l-a luat in birou la el, unde s-au imbatat si au discutat despre batranete pana dimineata, cand i-a gasit secretara dormind imbratisati pe canapeaua de piele. Mohamad, care implinise de curand cincizeci de ani, i s-a destainuit lui Butucel ca el, avand patru neveste, nu reusea sa le fie fidel si ca se trata de batranete cu fetele de la computere. "Tu numai o nevasta - a cugetat plin de alean patronul - la tine usor sa fii tanar. La noi, problem. Hai noroc si sa traiesti!" In zilele urmatoare, Adrian Butucel a primit o multime de telefoane ultimative anonime de la fostii sai colegi de birou. Era facut tradator calificat al intereselor romanesti, om fara caracter, bosorog reciclat si impotent libidinos. La fiecare apel, domnul Butucel dadea acelasi raspuns: Uite, tin telefonul deschis, ca sa simtiti si voi ce frumos miroase tineretea fetelor din birou! Nu numai batranetea se ia, ma fraierilor, ci si tineretea. Ce noroc pe mine sa obosesc muncind ca la douazeci de ani. Cat despre bere, nici o problema, beau si arabii. Doar ca le interzice religia alcoolul si atunci o taie cu whisky.Citește pe Antena3.ro