N-ai nevoie de cine stie ce agerime ca sa-ti dai seama ca lupta impotriva coruptiei a murit. A murit inainte de a incepe. Pentru ca tot ce a fost asezat pana acum sub acest semn poate fi numit oricum: lupta impotriva adversarilor politici, dar si lupta impotriva gandacilor de Colorado, lupta impotriva comercializarii chilotilor de second hand. In nici un caz, lupta impotriva coruptiei. Sunt multe cauze ale acestui esec rasunator al Aliantei D.A. si al lui Traian Basescu indeosebi.
Cauza de fond ramane insa dupa opinia noastra politizarea luptei impotriva coruptiei. Intr-un eseu intitulat Pentru o istorie a coruptiei la romani din volumul doi al Istoriei ca telenovela, subliniam ca toate noile regimuri din destinul Romaniei moderne si-au asumat in sunet de fanfara lupta impotriva coruptiei.
Toate au esuat in aceasta misiune. Motivul? Lupta impotriva coruptiei a fost fumul colorat sub protectia caruia partidele si politicienii au cautat sa-si elimine adversarii. Aceasta folosire a luptei impotriva coruptiei ca pretext de doi bani pentru a rezolva interese politicianiste a luat proportii grozave sub regimul zis si Portocaliu. Iar ceea ce a inlesnit fenomenul a fost proclamarea prin lege a dependentei Parchetului General si a DNA de ministrul politic al Justitiei.
In vara lui 2005, Guvernul Romaniei isi asuma raspunderea pentru un Pachet de legi intitulat al Justitiei si al Proprietatii. Printre alte nazbatii din Pachetul Justitiei se afla si aceasta: prin modificarea articolului 53 al Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, procurorul general, primadjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al DNA, adjunctul acestuia, procurorii-sefi de sectie ai acestor parchete, procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestora erau numiti de presedintele Romaniei la propunerea ministrului de Justitie, cu avizul consultativ al CSM. Pana in acel moment, sefii parchetelor aveau nevoie de avizul conform al CSM.
Prin raportare la Legea in functiune, era un pas inapoi. Acum, procurorii depindeau decisiv de ministrul politic al Justitiei.
Legea in functiune fusese promovata de PSD. Chiar daca ea micsora aceasta dependenta prin avizul obligatoriu al CSM, la dezbaterea in Parlament a Ordonantei de Urgenta privind infiintarea PNA au fost si voci care au cerut ca procurorul general al PNA sa fie numit si eliberat din functie de presedintele Romaniei la propunerea CSM.
Iata argumentele aduse de o asemenea voce in sedinta din 4 iunie 2002 a Camerei Deputatilor: "In conditiile in care va ramane tot ministrul Justitiei ca factor principal, decisiv in desemnarea procurorului general anticoruptie, repet, nu am rezolvat nimic cu aceasta lege. (...) Ori dorim sa facem ceva diferit, sa ne raportam la standardele europene in materie (...)".
Vocea respectiva propunea un amendament prin care procurorul general al DNA era propus de CSM. Argumentul suprem: "Cu alte cuvinte, noi am introdus o institutie profesionala (forul suprem al magistratilor, care, nesupus influentelor politice, sa faca presedintelui Romaniei o propunere pentru procurorul general al PNA". Vocea n-a fost ascultata. A trecut la Camera Deputatilor, gratie majoritatii detinute de fostul partid de guvernamant, varianta PSD. Cine era vocea care striga impotriva desemnarii procurorilor de catre ministrul Justitiei? Emil Boc, lider PD.
La vremea respectiva, ministrul Justitiei apartinea PSD.
Cruciada lui Emil Boc avea o explicatie simpla. Se temea ca lupta impotriva coruptiei sa nu devina un prilej de rafuiala cu Opozitia a partidului de guvernamant.
Azi, gratie asumarii din 2005, influentarea politica a procurorului-sef al DNA e mai mare chiar decat cea din varianta PSD-ista.
Si prin aceasta, lupta impotriva coruptiei s-a transformat intr-un prilej de sangeroasa rafuiala politica. Nu numai intre Putere si Opozitie, dar si intre partidele aflate la Putere.
Sesizand aceasta realitate, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a adoptat recent, la propunerea Partidului Conservator, sprijinita de UDMR, trecerea procurorilor din subordinea ministrului Justitiei in subordinea CSM. Cine s-a ridicat manios impotriva deciziei adoptate de Comisia Juridica? Nimeni altul decat Emil Boc! Duminica, la Cluj, presedintele PD a declarat ca scoaterea procurorilor de sub tutela ministrului Justitiei incalca grav standardele europene. Cum se explica faptul ca Emil Boc isi asuma acum public o pozitie net opusa celei din 2002? Foarte simplu. Ministrul Justitiei apartine acum Partidului Democrat. Ce se va intampla insa daca ministrul Justitiei nu va mai apartine PD? Emil Boc isi va aminti imediat ca numirea procurorilor de catre ministrul Justitiei incalca grav standardele europene. Pentru a pedepsi mata ca a facut pe covor, unii o iau de ceafa si o vara cu botul in produsul intestinelor sale. N-ar strica daca electoratul ar putea face acelasi lucru si cu politicieni precum Emil Boc!
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
