Din greşeală în greşeală spre victoria finală!

Să fi devenit „din greşeală în greşeală spre victoria finală!” deviza de acţiune a Ancăi Dragu şi noi nu ne-am dat seama până acum? Fiindcă asta am putea înţelege după ce titulara portofoliului finanţelor publice a povestit despre săracii Braziliei şi ai Indiei care muncesc pentru doi lei pe zi. Năstruşnicia fiind invocată pentru a argumenta de ce guvernul de tehnocraţi din care domnia sa (încă) face parte nu doreşte să mărească salariul minim pe economie, în anul 2016, aşa cum a decis guvernul Victor Ponta.

Lăsând la o parte boroboaţa verbală, pe care mai marea peste finanţele publice ale ţării a comis-o cu nonşalanţă făcând din leu moneda naţională a Braziliei sau a Indiei, dacă nu chiar moneda unică a BRICS, stau şi mă întreb, cât se poate de serios, dacă doamna tehnocrat ştie exact despre ce ţară este vorba în propoziţie? Pentru că, dacă nu mă înşeală pe mine memoria, România este stat membru al Uniunii Europene şi, în această calitate, se raportează, inclusiv în cea ce priveşte salariul minim pe economie, la standardele acesteia.

Gravitatea afirmaţiilor menţionate este categoric sporită dacă avem în vedere împrejurarea că Anca Dragu ne-a fost recomandată ca având o valoroasă experienţă în diverse structuri ale UE şi, pe cale de consecinţă, o solidă cultură instituţională europeană modernă. De unde vine, atunci, o asemenea mentalitate în temeiul căreia ministrul finanţelor publice îi trimite pe români, cetăţeni europeni, să lucreze şi să fie plătiţi în regimul celor mai săraci dintre săracii din Brazilia şi din India? Sau, şi domnia sa, una scrie (în CV) şi „alta fumează”?

Pe bună dreptate,multă lume a luat atitudine faţă de asemenea declaraţii. Mai puţin, însă, şeful direct al doamnei ministru, premierul Dacian Cioloş. Fapt care mă îngrijorează şi mă pune foarte serios pe gânduri. Îi este, oare, chiar indiferent şefului executivului cum se exprimă sau, mai grav, cum gândeşte unul dintre colaboratorii săi? Altminteri, dintr-un elementar respect pentru cetăţenii scumpei noastre patrii, cred că se impunea ca premierul să o demită, mintenaş, pe respectiva doamnă. Nu a făcut-o nici până acum, preferând metoda (prin excelenţă tehnocrată!) a „batistei pe ţambal”, convins fiind că, după trei zile, treaba se va uita.

Nu a făcut-o şi asta i-a dat Ancăi Dragu curajul să mai comită o nouă declaraţie la fel de jenantă. Mă refer la „Punctul de vedere” publicat pe pagina Ministerului Finanţelor Publice din care reiese că,totuşi, poziţia inflexibilei doamne s-a mai nuanţat, în sensul că o decizie privind creşterea salariul minim va fi luată după efectuarea unui studiu de impact care se va realiza în primul trimestru al anului 2016. Declaraţie care, între noi fie vorba, seamănă mai degrabă cu o încercare de a drege busuiocul, eventual de a închide gura pricinoşilor.

Numai că, vrând să repare o boroboaţă, Anca Dragu ( împreună cu biroul de presă al instituţiei) au comis una nouă, mai ceva decât prima scriind că „într-o întâlnire informală cu presa” doamna ministru a precizat că „România nu este şi nici nu trebuie să fie în rândul ţărilor în care munca nu este apreciată”. Citeşti şi te cruceşti! Aşadar, în Brazilia, în India sau în alte ţări membre ale BRICS, la al căror „exemplu”(!) se referă doamna ministru, „munca nu este apreciată”? Fiindcă aşa reiese dacă punem faţă în faţă cele două declaraţii.

Mai are cineva dubii că zicala „din greşeală în greşeală spre victoria finală!”a devenit călăuza în acţiune a doamnei ministru Anca Dragu?Nu prea îmi vine să cred, cu atât mai mult cu cât, azi dimineaţa citesc aici, pe pagina „Jurnalului Naţional”, câteva acide şi perfect întemeiate notaţii ale Elenei Cristian care ţintesc tot spre Niagara de inepţii debitate de către aceeaşi tehnocrată pur sânge.

Aşadar, Anca Dragu merge ferm şi hotărât, din greşeală în greşeală! Tare sunt curios ai cu va fi „victoria finală”…