Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ar fi putut fi Balzac, dar s-a mulţumit să fie Aricescu. Domnul Aricescu n-a scris ceva valoros. Dar nu trebuie să scrii nepărat ceva valoros ca să ai farmec. Iar domnul Aricescu era fermecător prin insăşi naivitatea lui. Un revoluţionar paşoptist a cărui orientare politică l-a costat zece luni de detenţie la Snagov.
Şi-a narat in versuri şi proză viaţa agitată. Se vedea drept un publicist in luptă cu tirania. Detenţia la Snagov l-a mobilizat să-şi scrie memoriile. In prima noapte de inchisoare a avut probleme cu puricii şi cu frigul. Nu a fost inchis laolaltă cu cei care comiseseră fapte grave, ci i s-a dat o cameră in incinta mănăstirii. Interesant este că naivitatea drăguţului domn Aricescu a permis un tratament blănd, chiar libertin: mergea insoţit de un gardian prin satele vecine, iar distracţiile amoroase nu ii erau interzise.
 Vă daţi seama că iubirea lui de naiv nu putea fi altfel decăt adănc senzuală, iar o poezie de-a lui din acea perioadă spune multe: "Adio, plătică/Dulce peştişor,/Cu guriţă mică,/Cu carne de amor/Şi tu copiliţă/De la ţigăneşti/Cu dulce guriţă/Şi cu ochi şerpeşti!...". Arestat in ianuarie 1850, este eliberat in decembrie acelaşi an. O persoană foarte interesantă, cu foarte mult umor. Personaj ciudat, cu idei progresiste. Probabil nu degeaba, de-a lungul timpului, a deţinut funcţii importante in stat. Inocenţa nu inseamnă nici pe departe prostie, iar istoria nu l-a uitat, doar l-a regăsit in vremuri deloc inocente.      Â
Ar fi putut fi Balzac, dar a rămas Aricescu şi, dacă ar fi trăit in zilele noastre, cu siguranţă că ar fi scris despre parada homosexualilor sau despre orice altceva. Naiv şi sprinţar.
