Drumul mătăsii, prin urechile acului Monaco

Xi Jinping, președintele Chinei, este la finalul unui miniturneu european cu megarezultate. În Italia, un acord-cadru, primul semnat de China cu o țară din G7, deschide calea „Drumului mătăsii” spre Europa occidentală. Genova, ca port principal pentru mărfurile din China, la care se vor adăuga Trieste și Palermo, formează un trident strategic care completează investițiile din porturile Salonic și Pireu privatizate după criza Greciei. Companii-fanion pentru industria italiană - Pirelli, Ansaldo, ENI - au acționariat chinezesc după investiții de 10 miliarde de euro, baza pentru schimburi comerciale reciproce de 44 miliarde euro. Pentru liniștirea europenilor care cred că vor fi „cotropiți” de a doua putere economică a lumii, Xi Jinping a spus că Drumul mătăsii are dublu sens. Mutat la Nisa, cu reședința la Hotel Negresco, președintele Chinei și-a continuat întinderea firului de mătase și în Franța pragmatică, aflată în plin îngheț cu Statele Unite. O vizită de o jumătate de zi în Monaco a fost considerată ca o mondenitate turistică și un cadou pentru Prințul Albert II, gazdă în statul-liliput, în premieră, pentru un șef de stat membru permanent în Consiliul de Securitate. Dar când afli că Monaco este primul stat din Europa care introduce sistemul G5 oferit de gigantul Huawei, înțelegi miza „cadoului”. În fine, etapa Paris, cea mai consistentă, aduce Drumul mătăsii la Arcul de Triumf pe covorul roșu întins de un contract de 30 de miliarde euro pentru o comandă de 300 de avioane Airbus. Marți, Xi Jinping le-a explicat lui Macron,Merkel și Juncker, veniți la Paris, rațiunea celui mai mare program de infrastructură din istorie, în care China a alocat 140 de miliarde de euro. O antantă China-UE, cu un triunghi Beijing-Paris-Berlin, poate să contrabalanseze presiunile tot mai puternice ale Statelor Unite, care nu acceptă concurenți în supremația mondială. România, altădată partener privilegiat al Chinei, se ascunde prin formatul 16+1 pentru a evita angajamente solide de investiții, lăsând vecinilor din Balcani și Ungariei proiectele de infrastructură finanțate de chinezi. Spătarul Milescu a deschis calea spre China, Ceaușescu i-a pus pe chinezi la masă cu americanii, dar acum privim la alții și ne mirăm de ce nu vine Dragonul să ne pună în traistă.