Anul in curs trebuie sa consolideze tendintele pozitive din economia romaneasca, sa permita gestionarea unor discontinuitati majore: restructurarea fiscalitatii, pasul nou de liberalizare a contului de capital, flotarea mai libera a leului, trecerea la tintirea directa a inflatiei etc.
|
Economiile moderne se caracterizeaza prin piete organizate institutional, prin institutii puternice, adica eficiente. A gandi despre piata in mod metafizic inseamna a contesta rolul reglementarilor in economie, al unor interventii publice necesare; este ca si cum a dezavua, de exemplu, legislatia antitrust, institutiile de supraveghere a pietelor financiare, rolul statului in asigurarea de bunuri publice. Se poate chiar nega utilitatea fondurilor structurale si de coeziune oferite Romaniei de catre UE.
Vorba bine masurata face parte si ea din arta unei guvernari pricepute. Pe de o parte impartasesc preocuparea de a semnaliza cat se poate de clar ca politica economica a Romaniei se face la Bucuresti, chiar daca ea este conciliata cu angajamentele fata de Uniunea Europeana si acordurile cu FMI si Banca Mondiala. Un guvern puternic (eficace) este acela care stapaneste intelectual si operational politica sa publica. Pe de alta parte, dueluri verbale inutile cu partenerii nostri externi trebuie evitate. Expertii FMI pot gresi; nimeni nu este infailibil. Asa s-a intamplat, de exemplu, cand s-a recomandat Romaniei liberalizarea contului de capital in deceniul trecut. Eram la BNR atunci si am sustinut un punct de vedere potrivnic, care s-a dovedit validat de evenimente. Iar astazi, insusi FMI-ul ne indeamna la amanarea pasului urmator de liberalizare avand in vedere dobanzile inca ridicate de la noi, derapajele posibile de la tinta de dezinflatie si nevoia de a limita deficitele externe. Si ar fi o dovada de pragmatism din partea Guvernului si BNR-ului sa valorifice sprijinul FMI acum - in discutiile cu Comisia Europeana.
In fine, politica publica trebuie sa fie justa. Guvernul a venit pe o platforma ghidata de magia cuvintelor Dreptate si Adevar. Nu vad ce argument serios poate invoca Ministerul Finantelor pentru a impozita devidendele aferente anului financiar 2004 cu 10%, in loc de 5%? Ca judecata este stramba si-a dat seama si ministrul de stat Adriean Videanu, dar nimic nu s-a intamplat. Daca Ministerul de Finante ar fi consecvent cu logica acestei decizii ar trebui sa impoziteze veniturile cetatenilor si firmelor din 2004 cu 16%. Eu sunt alaturi de Ministerul de Finante in dorinta de a se evita posibile derapaje in 2005 printr-o colectare adecvata de venituri. Dar nu prin masuri arbitrare, care sunt in contradictie cu notiunea de justete (justitie). Si onest este sa spui ca esti obligat sa gasesti modalitati de acoperire a unor gauri estimate la buget decat sa umbli cu subterfugii.