Cine a crezut ca razbelul dintre palate s-a ispravit, lasand locul unei paci plicticoase, incearca o dezamagire amarnica. Serafica doamna Elena Udrea, tolanita acum, dupa demisia de la Cotroceni, pe sofale independente, ne-a dovedit ca mai sta inca rezemata cu cotul in sufrageria prezidentiala, de unde extrage, printr-o tehnologie numai de ea stiuta, informatii de grad zero. Asa se face ca doamna a interceptat o convorbire, importanta ca pierduta scrisoare a lui Caragiale, intre primul-ministru Tariceanu si mai-marele Parchetelor, Ilie Botos, convorbire vitala intr-o chestiune de prietenie a premierului cu lumea petrolista a afacerilor. Dezvaluirea, chiar daca poate fi pitita dupa draperia curiozitatilor legitime ale functiei, cariaza zdravan un picior al fotoliului primului-ministru, fotoliu la care asuda cu tarnacopul de luni bune Basescu insusi. Cum asa? Doar ieri, alaltaieri, presedintele Romaniei lauda, in stilu-i superlativ si convingator, Guvernul actual, cel mai bun si mai performant dintre toate. Vorbele "Esti cel mai bun, Caline", subintelese, m-au facut sa tresar, stimulat de un precedent ca o condamnare la moarte. "Esti cel mai bun, Petre!" Pe vremuri, vorba lansata, mi se pare, de poetul Mircea Dinescu, se spunea, ca proba a umilintei ultime pentru scriitor, "Lauda-te-ar N. Ciobanu", acesta din urma un critic de proasta reputatie si cu un talent invizibil. Acum, cand te lauda Traian Basescu, trebuie sa te astepti la ce-i mai crunt. Doamna Udrea probeaza, prin dezvaluirea ultima, ca lucreaza inca pentru Cotroceni, dezlegata de unele obligatii ale Cancelariei si dezbracata de lanturile si combinezoanele functiei. Femeia, care a facut fata cu brio trebuintelor presedintelui, servindu-si, fireste, tara, se dovedeste, iata, de folos din nou, suita pe metereze, zice-se, nepolitice. Ce ma surprinde, mai mult decat informatia ca domnul Basescu si-a amenajat la Cotroceni trei dormitoare, flancandu-si din orice directie ar sosi cabinetul de lucru, cu cate un pat (chiar biroul Corinei Cretu - ce ofensa postuma - a devenit dormitor!), este coincidenta doctrinara a tintelor. Toate duc din kalasnikovul prezidential spre PNL - omul de afaceri Patriciu, care plateste pesemne pentru obraznicia "Mai ai doua saptamani de liniste, Traiane!", premierul Tariceanu, partidul insusi.
Un prieten apropiat a fost martor ghinionist al unei intamplari memorabile petrecute in odaile spatioase ale Primariei. Daca nu l-as sti om serios, m-as indoi de cele povestite. Pe cand era primar general, domnul Traian Basescu a lipsit fara motiv niste zile, starnind nedumeriri ingrijorate. Primaria intreaga, ca si casnicia primarului, reprezentata prin nevasta, n-aveau nici o informatie unde ar putea fi disparutul. Hartiile si dosarele se adunau gramada pe biroul primarului general, asa ca, presat de niste urgente, liberalul Ludovic Orban, al doilea in ierarhia institutiei, a iscalit in lipsa lui Traian Basescu niste hartii. Cand s-a intors sultanul, a turbat. A intrat buzna in biroul lui Orban si putin a lipsit sa-l stranga de gat. "Ma, iti dau un cap in gura de nu te vezi! Primaria asta, sa-ti intre in cap, e a mea, nu a ta." Si da-i in registrul inalt sub privirile ingrozite ale persoanelor prezente in birou, care se facusera mici de tot. Orban n-a luat in acea zi decat verbal un cap in gura. Expresia pare la indemana fostului primar si actualului presedinte al Romaniei. Eu cred ca, prin Elena Udrea, presedintele a reusit sa-i mai dea un cap in gura premierului. Si liberalilor la un loc. Fireste, celor care n-au trecut inca la PD.