x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fiscul fluieră a PIB

0
Autor: Ionuț Bălan 16 Feb 2014 - 16:30
România a înregistrat cea mai puternică creştere a PIB din UE în 2013. Dar aşa cum spuneam la începutul lunii octombrie, cu cât vom avea mai multă creştere economică, cu atât vor fi mai reduse încasările la buget. De altfel, Guvernul a realizat, la sfârşitul toamnei, a doua rectificare negativă a bugetului. De aici se vede că nu creştere trebuie să ne propunem, ci să funcţionăm.

Acestea fiind spuse ar mai fi un aspect de dezbătut. Deşi încă nu s-au dat publicităţii cifrele privind deflatorul PIB - cel care evidenţiază variaţia tuturor preţurilor din economie, nu doar a celor de consum - mă aştept ca acesta să se fi situat pe trimestrul al patrulea în apropierea inflaţiei la consumator, chiar sub aceasta, pentru că am asistat la o accelerare a creşterii economice în a doua parte a anului. De asemenea, cred că în întregul an 2013 inflaţia medie şi deflatorul PIB au avut dinamici similare. Asta după ce, în 2012, deflatorul - ce pune semnul egal între majorarea nivelului preţurilor şi deficitul de productivitate - a fost mai mare cu peste o treime faţă de inflaţia la consumator.

Aceste date relevă că s-au produs ajustări, care e adevărat că au fost mai mult brutale decât eficiente, dar totuşi au avut loc. Anterior, având în vedere diferenţa semnificativă între deflatorul PIB şi elementelor compozite, analiza cantitativă ascundea o mare probabilitate de eroare. Acum, elementele fiind mai grupate, încrederea în cifre e mai ridicată.

După toate probabilităţile a existat o intenţie de ordonare a acestor elemente, dar întrebarea este cu ce preţ s-a obţinut? Cu cel al simplificării secvenţei economice. Adică, foarte multă economie a virat în sfera neînregistrată şi creşterea a fost un rezultat a ceea ce a mai rămas în economia la vedere. Iar mai departe se pune întrebarea dacă ordonarea se va păstra şi atunci când economia va reveni în sfera înregistrată? E greu de crezut, dar mai important e că în timp ce secvenţa economică arată atât de bine, bugetul suferă de pe urma scăderii încasărilor. Asta evidenţiază că nu din nivelul de trai trebuie extrasă creşterea economică, fiindcă pe fondul majorării taxelor veniturile fiscale se micşorează. De aceea nu de suprataxarea proprietăţii şi accizarea benzinei avem nevoie, ci de extinderea bazei de impunere. Cu alte cuvinte, veniturile bugetare trebuie realizate din zona de evaziune, nu de la cei care îşi plătesc oricum impozitele.

Sigur că evaziunea fiscală e un fenomen greu de identificat, dar tocmai din acest motiv e indicat să se utilizeze impozitul forfetar, care însă nu trebuie folosit ca un instrument de japcă pentru că interesul e ca entităţile economice să nu se închidă după taxare, ci să continue să funcţioneze. Ba chiar să o facă într-un mediu stimulativ, pentru că implementarea unei asemenea secvenţe ar trebui realizată şi cu ajutorul reducerii unor taxe, precum TVA. Iar scopul este, fireşte, scăderea pe viitor a deficitului structural.



Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de