Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intr-un moment in care FMI are de incasat creante importante de la Romania, seful misiunii Fondului, Erik de Vrijer, este foarte grijuliu sa nu se micsoreze taxele, desi e evident ca returnarea imprumuturilor va afecta lichiditatea si implicit cresterea economica. Pe care FMI o revizuieste, de altfel, de la 1,5% la 0,9%, nu la 1,2% unde o vede optimist Guvernul...
Romania are una dintre cele mai mici ponderi in PIB ale veniturilor bugetare. Acestea au reprezentat anul trecut doar 32,5%, fata de o medie comunitara de 44,6%. In ceea ce-i priveste pe ceilalti estici membri UE, veniturile bugetare se situeaza la 52,9% din PIB in Ungaria, urmata de Slovenia - 44,5%, Cehia - 40,3%, Estonia - 39,2%, Polonia - 38,5%, Letonia - 35,6%, Bulgaria - 33,1%, Slovacia – 32,6% si Lituania – 32%. Insa media de aproape 45% din UE-27 e 'urcata' de tarile care transfera catre bugetul statului cea mai mare parte a valorii adaugate: Austria - 50,5%, Franta - 50,7%, Suedia - 51,4%, Finlanda - 54%, Danemarca - 56%.
Iar solutia 'standard' pentru o astfel de situatie nu e in nici un caz relaxarea fiscala. O spune chiar sefului misiunii FMI, Erik de Vrijer: 'Daca ne uitam la veniturile colectate de pe urma TVA in integralitatea lor si te uiti apoi la baza de impozitare de pe urma carora sunt colectate, eficienta TVA este mai degraba scazuta (...) Este spatiu aici'.
De fiecare data cand cineva incearca sa argumenteze o crestere de taxe pentru a sustine un “stat social' Suedia e data ca exemplu. In cultura populara, statul nordic e vazut ca un loc unde taxele sunt mari si toti o duc bine. Este normal atunci ca nimeni sa nu-si aduca aminte ca Suedia a luat o decizie contrara tuturor tarilor din UE pentru a iesi din criza economica. A taiat taxele!
Suedia a raspuns la recesiune altfel decat Ungaria, Grecia sau Spania, iar Comisia Europeana a avertizat-o ca 'experimentul' sau va sfarsi in lacrimi. Numai ca statul scandinav are acum cea mai rapida crestere din lumea occidentala. Impozitul pe profit a scazut, impozitele pe munca s-au micsorat si ele, in paralel cu majorarea pragurilor de la care se taxeaza veniturile. Rezultatul a fost ca Suedia a depasit Statele Unite in topul competitivitatii, iar increderea in consum a urcat la cel mai mare nivel din ultimul deceniu.
Numerarul in circulatie a ajuns sa reprezinte in Romania 14,7% din totalul masei banesti, fata de 12,6% in 2009. In vremea asta banii care circula in afara bancilor constituie doar 2,1% din totalul masei monetare in Marea Britanie, 4,5% in Danemarca, 8,6% in zona euro si sub 12% in Polonia. Niveluri ale numerarului similare sau mai ridicate decat in Romania se intalnesc in tarile UE in Lituania - 16,8% si in Ungaria - 14,29%. Ultimul exemplu este elocvent pentru ca statul maghiar a majorat TVA pana la 27% - cel mai inalt nivel din UE. Dar nici noi nu suntem prea departe dupa saltul de nu mai putin de 5 procente al TVA de la 19 la 24%. Si atunci cauza pentru care a crescut cantitatea de bani cash in Romania este extensia semnificativa a economiei subterane, care a provocat debancarizarea masei monetare. Innegrire a economiei, dupa majorarea TVA, care constituie o reactie la managementul guvernamental defectuos, ce a impovarat economia pe timp de criza, in loc s-o despovareze.
Din cate se observa cauza pentru care se incaseaza prost TVA este chiar majorarea sa. Deci solutia e relaxarea fiscalitatii, invers decat spune FMI. O arata trecerea de la socialismul, la capitalismul suedez.
Citește pe Antena3.ro
