x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Giuleştiul, insensibil la suferinţele bietului de Avram

0
Autor: Dan Dumitrescu 25 Sep 2011 - 21:00
Rapid si CFR Cluj au jucat pentru su­per­lativele etapei. Martorii fotbalului cre­ditau partida din Giulesti cu sansa plu­tirii deasupra mediocritatii notorii a campionatului. Iar nota meciului a corespuns acestui pariu. Privind cu in­gaduinta de rigoare, mergand doar pe recomandarea comparatiei, poti acorda calificative multumitoare jo­cu­lui. Spectacolul a fost completat fericit de revenirea giulestenilor aca­sa, in cartierul fotbalistic al unor fru­moa­se povesti. Nici rezultatul meciu­lui nu a luat-o razna. A fost unul echi­tabil, asezat in firescul jocului si in afara oricaror suspiciuni fluieristice.

Chiar daca rapidistii nu s-au infruptat pe saturate din avantajul de a juca acasa, satisfactia de a fi asistat la o evolutie agreabila a potolit in mare masura tentatia comentariilor pri­cinoase. Cu mici exceptii. Doar Raz­van Lucescu si George Copos au mai bagat texte cu "meritam victoria" sau cu "am fost egalati la singura greseala a apararii noastre". Raz­van invoca tragic ratarea finalului de meci (min. 85, Nicolae Grigore), ui­tand de compensatie la bara lui Sougou din debutul partidei. Copos scuza prin greseala dezechilibrul apararii giulestene, ignorand lucrarea pur fotbalistica a lui Welton. Dar, dincolo de aceste mici exhibitii rau­ta­ciste, acuzatorii soartei potrivnice re­cunosteau si ei, in final, meritul am­be­lor echipe in realizarea agreabilului spectacol din Giulesti.

Fotbalul s-a achitat de datorii prin me­ciul din Giulesti. La final insa, victimele unei nedumeriri definitorii si du­rabile, isi tot contorsionau spran­ceana pana la desenul unui mare semn de intrebare. Afisatii unui se­ducator infantilism se intrebau probabil daca fotbalul jucat in nesimtire fata de suferintele unor fosti comeseni nu poate fi acuzat de curveasca in­gra­titudine. Fiindca, nu-i asa?, in consecinta unor conexiuni vinovate, n-ar fi fost cazul ca fotbalul sa fie zbur­dalnic cata vreme unul dintre nun­tasii sai de frunte, Vasile Avram, era parcat in dormitoarele de imprumut ale DNA-ului. Rapidistii nu pot fi pusi la zid pentru o asa indiferenta. Pentru ca ei nu prea au fost impro­prie­tariti cu cadouri vinovate. Domnii CFR-ului, in schimb, ar avea ce re­greta. Cel putin asa sustin statisticile publicate in decursul timpului prin cotidianele de specialitate. Dar nici clujenii nu au facut risipa de compasiune. Semn ca altu-i trocul, semn ca datoriile, daca acestea ar fi reale, nu se achita prin reactii publice.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de