Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Absolut surprinzător faptul că Traian Băsescu a ratat prilejul de a specula electoral farsa numită Cabinetul Croitoru. Avea şansa să pună în dificultate majoritatea parlamentară care îi este ostilă, prezentând Legislativului o formulă guvernamentală greu de refuzat. Departe de a fi un "dream-team" al profesionalismului, lista ministeriabililor care aşteaptă votul plenului este imposibil de acceptat.
Cabinetul Croitoru este o doar o variantă extinsă a defunctului Guvern Boc/2. Fără Emil Boc. Parlamentul s-a pronunţat recent cu privire la performanţele acestei echipe. Prin moţiune de cenzură. E ca şi când un salariat dat afară pentru incompetenţă şi-ar depune imediat CV-ul pentru exact acelaşi post. Sigur, un astfel de angajat nu ar fi niciodată chemat să susţină un interviu pentru jobul pe care tocmai l-a pierdut. Comisiile parlamentare au fost, însă, obligate să-i audieze pe miniştrii demişi. Care acum se miră ipocrit că au primit aviz negativ, deşi au răspuns la toate întrebările... Este apoteoza tupeului! Pentru cel puţin jumătate din Cabinetul Croitoru, evaluarea competenţelor nu necesită teste teoretice, cu întrebări şi răspunsuri.
Este arhisuficientă experienţa ultimelor 10 luni. Proba practică a fost edificatoare. Nici cea mai sofisticată propagandă din lume nu poate convinge că guvernarea de până acum a fost eficientă. Rezultatele ei se văd cu ochiul liber. Propunând aceleaşi nume pentru aceleaşi portofolii-cheie, premierul desemnat de preşedinte sfidează nu numai Parlamentul, ci şi electoratul. În plus, devine limpede ca lumina zilei că liderul de la Cotroceni nu a dorit nici o clipă să pună capăt interimatului Cabinetului Boc/2. Consultările, negocierile, audierile nu au fost decât un vodevil cinic, menit să mascheze un eşec programat.
Eşecul Guvernului Croitoru era aproape cert indiferent de numele avansate de premierul desemnat. Fiindcă un guvern se construieşte pornind de la o majoritate parlamentară şi nu invers. Şi totuşi, refuzând investitura unei echipe credibile, liderii actualei majorităţi (care sunt şi principalii contracandidaţi ai lui Traian Băsescu) ar fi fost obligaţi să-şi asume importante riscuri electorale. Este de greu de înţeles de ce jucătorul de la Cotroceni le-a făcut misiunea atât de uşoară.
Sigur, erau dificil de găsit vreo 20 de personaje de anvergura şi reputaţia lui Bogdan Aurescu, dispuse să accepte o nominalizare lipsită în mod evident de şanse. Dificil, dar nu imposibil. Resursele de persuasiune ale PD-L sunt uriaşe - dovadă voturile disidente şi dezertările spectaculoase pe care le provoacă altor partide. Prin comparaţie, nu pare cine ştie ce compromis să te prezinţi drept ministeriabil vreme de câteva săptămâni.
Să presupunem, însă, că tehnocraţii au refuzat să participe la această mascaradă, obligându-l pe Lucian Croitoru să-şi încropească guvernul aproape exclusiv din rezerva de cadre a PD-L. Dar de ce cu echipa lui Emil Boc ? Din punct de vedere electoral, este o greşeală tactică majoră. Fiindcă sugerează că în Modrogan este o acută penurie de specialişti. Sau că avem de-a face cu o camarilă prezidenţială care a monopolizat puterea în partid şi în stat.
Citește pe Antena3.ro
