Un actor, pe care-l stiam obez, alcoolic si, in tot ce privea meseria, terminat, e acum zvelt, dezinvolt, treaz si grabit sa ajunga deodata in patru locuri unde-i asteptat la lucru.
TUDOR OCTAVIAN - Scriitorul de la pagina 3
Desi e la fel de inoportun sa-l intrebi pe un om care s-a facut bine "Ce-i, domnule, cu tine?", adica exact cu aceleasi cuvinte ca atunci cand il vezi prabusit, nu incetez sa ma mir, sa-l intreb "Ce-i cu tine?" si sa-l felicit pentru noul si, in fapt, adevaratul sau look. Spun adevaratul, deoarece la multi artisti, tot ce-i bun in ei e al lor, de la Dumnezeu, iar tot ce-i rau, e de la colegi, de la admiratori si de la societate. "A dat norocul peste mine - spune junele prim, asezat parca de natura pe cel mai avantajos loc intre varsta a doua si a treia - cand credeam ca nu mai e nimic de facut cu mine, am avut si eu in sfarsit noroc: m-am imbolnavit!".
De bolile de care tocmai ai scapat nu-i recomandabil sa glumesti, fiindca s-ar putea sa se simta ofensate si sa se intoarca. Bolile sunt mai orgolioase ca oamenii. Nu-i sanatos sa evoci cu umor nici macar maladiile copilariei, pentru ca au memorie si nu sunt deloc ingaduitoare cu varstnicii. Dar ca sa spui ca te-a lovit norocul imbolnavindu-te grav, e de-acum un afront adus mortii. Suferinta care l-a facut bine pe actorul ce plecase pe drumul fara intoarcere al artei, ratarea, e una care poate fi tinuta la respect cu injectii. Iti faci injectiile la timp, cam la aceleasi ore in care iti administrai vodca, si ai devenit prieten cu necazul. O prietenie nitel perversa, insa preferabila unei dusmanii normale.
Amicul actor, se vede, si-a mai povestit de multe ori norocul, asa ca nu-i nevoie sa-l descos. Istorisindu-si salvarea, cu detasarea vag cinica cu care oamenii de duh relateaza nenorocirile altora, el joaca un rol. E june prim intr-o tragicomedie patita. Asa e in teatru: de ce sa traiesti cu spaima-n suflet, cand poti sa interpretezi cu farmec si cu folos pentru spectatori partitura victoriei?
"Mananc putin si ce-mi da voie doctorul - spune el - si una de alta se leaga: slabesc - fiindca nu ma ingras, mi-e usor sa nu mai beau - fiindca amicii ma stiu aproape mort si nu mai insista, ca la cei vii, am gasit doua catedre, la care nici nu speram - deoarece mi s-au dat din mila, ca la condamnatii ce-si exprima o ultima dorinta. Si trecand vremea, tot binele asta s-a cronicizat. La facultate au uitat sa le mai fie mila si ma iau drept ceea ce vad ca sunt, altul decat acum trei ani. Sunt jucat cu roluri mari, deoarece concurenta e sigura ca n-o sa dureze, c-o sa mor curand si ma lasa in pace. Pana si nevasta-mea ma iubeste mai mult, fiindca ii confirm ce vrea ea sa-i confirm de cand ne-am luat, ca a avut intotdeauna dreptate. Chiar si cand nu stia, ca astazi, in ce privinta".
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
