Locul 70

Doi oameni se uita la un obiect si cad de acord ca e complet lipsit de valoare. Daca ceri explicatii, vezi c-o fac din motive foarte diferite.

Si eu cred ca presa din Romania nu e in intregime libera, numai ca din alte motive decat acelea ale analistilor americani, care intocmesc clasamentele mondiale ale libertatii de opinie. Americanii iau in discutie, in principal, relatia cu puterea, care la noi nu inseamna acelasi lucru ca in SUA. Unde e dictatura, e logic sa nu fie libertate. Dar unde-i democratie noua, daca e saracie, graba la castig usor, scoala proasta si patroni marginiti si oportunisti, libertatea e tot o vorba goala. Nu poti fi liber in gandire daca nu ai independenta pe care ti-o asigura o educatie profesionala buna si un salariu decent… Facultatile noastre de jurnalism, in ciuda celor catorva condeieri de prestigiu care predau ici si colo, elibereaza diplome calpe, nu atestari de profesie. Cine plateste taxele - nu conteaza daca are nerv, daca stie gramatica, daca realizeaza macar o parte din rigorile meseriei si daca nu-i loaza din nascare - capata diploma. Libertatea de opinie, oricate organizatii si confrerii jurnalistice internationale s-ar hotari s-o apere, trebuie mai intai s-o inveti. Sa nu scrii cu sentimentul ca esti un unicat intr-o lume fara nici o directie.

Dintotdeauna, societatea a fost ordonata de cate o idee mare. Ideea poate sa fie religioasa, morala, economica, razboinica si de alte naturi, dar sa fie. Apoi, societatea trebuie sa vina si cu omul capabil sa impuna ideea, sa le ofere cetatenilor alt orizont decat cel coborat si chinuitor al supravietuirii. Toti guvernantii Romaniei vorbesc de integrarea in Europa ca de un transfer providential al raspunderii. Din 2007, adica, Europa o sa preia hatul si Romania se va indrepta in directia, stiu ei cei de sus, de la Bruxelles, aia buna.

Statisticienii americani au in vedere, atunci cand discuta neatarnarea opiniei, un tip de gazetar de-al lor, care s-a scolit pe un tipar indelung confirmat de sistemul lor social. Cere-i domnisoarei de la noi, care scrie interviuri de budoar cu vedete analfabete in programul TV: "Auzi, fata, incepand din acest moment trebuie sa fii inteligenta si libera sa scrii tot ce vrei!", iar domnisoara, fiindca nimeni nu s-a ocupat in facultate de agerimea mintii sale, nici lectii de libertate n-a luat, o sa inteleaga doar atat, ca poate sa-si aleaga singura analfabetii pentru interviuri, ca n-o sa i-i mai dea sefa. Inainte de 1990, circula o anecdota despre cainele romanesc, care-l invidia pe cainele maghiar pentru ca i se daduse un lant mai lung. Statisticienii ideii de libertate din dura democratie fiscala americana par sa nu stie, desi asta se invata mai intai in scolile lor de mare jurnalism, ca libertatea e o stare de spirit care se defineste, pe masura ce se defineste si situatia economica a unei tari. La brambureala aproape clinica din economia si din administratia publica de la noi, ziaristul majoritar e si el un biet slujbas care scrie ce i se cere cu frica feliei zilnice de paine. Ca sa ai cu adevarat impulsul opiniei e nevoie ca painea sa fie intreaga si sigura.