x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Lumea în care trăim

Lumea în care trăim

de Adrian Năstase    |    29 Iul 2014   •   14:56
Lumea în care trăim

Ocupaţi să comentăm headlines - accidente de maşină, incendii, arestări preventive - pierdem din vedere schimbările majore de la nivel internaţional - trendlines. Au trecut 25 de ani de la Revoluţia română. Ce schimbări majore au avut loc, în aceşti ani, în statutul internaţional al României? Dar în regiunea noastră? Sau in lume? De ce, în anii '90, tema principală de dezbatere referitoare la Europa de răsărit era tema drepturilor omului - temă care acum pare că a dispărut aproape complet?

Poate că după realizarea schimbărilor de regim politic din aceste ţări, subiectul drepturilor omului a fost înlocuit cu cel al corupţiei, pentru a se uşura penetrarea capitalului străin pe aceste pieţe, evitându-se tentaţia suveranismului economic? De ce guvernul actual nu preia, pur şi simplu, reglementările americane referitoare la lobby, asumându-şi răspunderea în parlament pe o lege în acest domeniu, lege care să înlăture acuzaţiile zilnice de trafic de influenţă şi să aducă venituri suplimentare la buget?

Gândurile acestea au pornit şi din lectura unei cărţi recente, publicată de Jean-Pierre Chevenement, la editura Fayard, "1914-2014, L'Europe sortie de l'Histoire?" Este adevărat, prima tentaţie a fost să înlocuiesc, în titlu, Europa cu România. Analiza ultimilor decenii de istorie mondială şi europeană ne dezvăluie multiplele schimbări geostrategice produse: evoluţia "arclui de criză" dezvoltat din Africa occidentala până în Himalaya; modificările din Afganistan, Pakistan, Iran, Irak; creşterea Chinei; reunificarea Germaniei; destrămarea Uniunii Sovietice şi "relansarea" Rusiei; apariţia islamismului politic; definirea terorismului ca agresiune; trecerea de la sistemul unipolar la cel multipolar etc. Toate acestea influenţate, între altele, de criza capitalismului financiar (izbucnită în SUA în 2008-2009) şi de criza euro din 2010.
Ultimii 25 de ani au pus în evidenţă - scrie Chevenement - şi tentaţia realizării unui "sistem post democratic" - expresie în Europa a capitalismului globalizat şi urmare a faptului că "naţiunile europene au devenit, in grade diferite, protectorate americane" (p.47).

Se discută, în aceste zile, despre doborârea avionului de pasageri malayezian deasupra Ucrainei şi se discută despre responsabilitatea cumplită a celui care a apăsat pe buton. Dar, dacă vrem să înţelegem mai profund ceea ce s-a întâmplat, trebuie să ne întrebăm cine a declanşat Euro-maidanul de la Kiev, cine a organizat revoluţiile portocalii din 2004, cine a susţinut "auto-determinarea poporului kosovar" şi vom înţelege că în atmosfera tulbure determinată de perioada de reîmpărţire a sferelor de influenţă post război rece în Europa şi de criza economică de la finalul deceniului trecut, astfel de incidente pot declanşa incendii uriaşe. Din păcate, în regiunea în care trăim noi.

×