Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numerarul aflat in afara sistemului bancar a crescut semnificativ in timpul crizei, remarca revista Finantistii. Potrivit datelor BNR cantitatea de cash aflata la populatie s-a majorat de la 24,39 miliarde de lei in aprilie 2009 la 26,84 miliarde in aprilie 2011 si 31,28 in aprilie 2012
Numerarul in circulatie a ajuns sa reprezinte in a doua luna de primavara a acestui an 14,32% din totalul masei banesti, fata de 12,6% la finele lui 2009. Banii care circula in afara bancilor sau sunt depozitati 'la saltea' constituie doar 2,1% din totalul masei monetare in Marea Britanie, 4,5% in Danemarca, 8,6% in zona euro si sub 12% in Polonia. Niveluri ale numerarului similare sau mai ridicate decat in Romania se intalnesc in tarile UE in Lituania - 16,8% si in Ungaria - 14,29%. Ultimul exemplu este elocvent pentru ca statul maghiar a majorat TVA pana la 27% - cel mai inalt nivel din UE. Dar nici noi nu suntem prea departe dupa saltul de nu mai putin de 5 procente al taxei pe valoarea adaugata, de la 19 la 24%. Si atunci cauza pentru care a crescut cantitatea de bani cash in Romania este extensia semnificativa a economiei subterane, care a provocat debancarizarea masei monetare. Innegrire a economiei, dupa majorarea TVA, care constituie o reactie la managementul guvernamental defectuos, ce a impovarat economia pe timp de criza, in loc s-o despovareze.
In Bulgaria vecina, care taxeaza veniturile cu o cota unica de 10%, nu de 16%, aplica TVA de 20%, nu de 24%, CAS de 30%, nu de 44% si impoziteaza dividendele cu 5%, nu cu 16% - numerarul in circulatie s-a micsorat de la 18 la 13%. In Polonia, unde guvernul a preferat sa solutioneze criza prin intermediul pietei (vanzari de actiuni la principalii furnizori de utilitati) increderea a redus cash-ul din buzunarele oamenilor de la 14 la 12%. Invers decat in Romania unde amanarea 'terapiei de soc' cu ajutorul unor imprumuturi de la FMI, UE si BM a marit procentajul cash-ului de la 12 la 14%.
Este posibil totusi ca populatia sa nu fi avut, din prima, apetit sa cumpere din economia subterana dupa majorarea TVA, a contributiilor sociale si a taxelor locale. Initial, costurile suplimentare au fost suportate prin 'tragerile' din cardul de credit ori din overdraft-ul atasat cardului de salarii. Cardurile au permis oamenilor sa plateasca niste costuri pe care nu si le puteau asuma in lipsa banilor luati cu imprumut, 'validand' astfel nivelul majorat al TVA, CAS si al taxelor locale. Ulterior s-a dovedit insa ca riscul de credit e mare cand oamenii iau imprumuturi la dobanzi inalte numai ca sa supravietuiasca. Cu alte cuvinte, dupa ce debitorii au tras intreaga linie de credit atribuita de banca ori, mai rau, au ajuns pe 'lista neagra' a Biroului de Credit, singura solutie a ramas - in conditiile in care nu-si mai gasesc eligibilitate pentru imprumuturi - economia subterana. Dar chiar si cei care utilizeaza inteligent cardul, 'reincarcandu-l' la termenele impuse de planurile de rate, pentru a evita sa plateasca dobanzi de 20-30%, prefera tot economia necontabilizata, pentru ca discountul este mai mare: 50%.
