Romania chiar are nevoie de aceasta politica de "eficientizare" a administratiei printr-o neocentralizare excesiva, daunatoare si
creatoare de coruptie?
In ultimul timp, fortele politice aflate la guvernare incearca, sub lozinca "eficienta mai mare prin restructurare", sa reconstituie anumiti poli de putere financiara si sectoriala. Prin comasarea diverselor fonduri existente, devenim martorii unei noi filozofii a centralismului. Evident, o tendinta radical opusa tuturor eforturilor depuse de societatea romaneasca, dupa 1989, de descentralizare a administratiei si de democratizare a structurilor politice.
Un prim exemplu este intentia de a infiinta Compania pentru Dezvoltarea Infrastructurii (CDI), o initiativa a societatii civile, dar impartasita pe deplin de premierul Tariceanu. Propunerea mentioneaza crearea unui megasistem care poate facilita diverse forme de "coruptie", prin punerea intr-un singur cos a tuturor resurselor financiare locale obtinute din privatizare si a finantarilor de la Uniunea Europeana (UE). Scopul declarat este unul legitim: accelerarea punerii in practica a proiectelor europene legate de infrastructura.
Este stiut faptul ca administratia romaneasca, nemotivata financiar si prost instruita, nu a reusit, pana in prezent, sa valorifice la maximum fondurile de preaderare venite de la UE.
Aceste deficiente de sistem nu justifica infiintarea unor structuri megalomanice, capabile sa anihileze rolul institutiilor actuale. De ce vrem sa cream noi structuri pentru a mari performantele, cand exista masuri concrete, imediate - alocarea unor fonduri suplimentare pentru instruirea si motivarea functionarilor publici - care ajuta administratia publica centrala si locala sa dezvolte proiecte comunitare.
Probabil ca actuala Putere doreste strangerea in mainile unui grup restrans de oameni a unor sume de ordinul miliardelor de euro. Consecintele pot fi devastatoare!
Pachetul de legi privind "reforma sectorului de sanatate" reprezinta un alt exemplu al noii filozofii liberale a centralismului: fondurile din sanatate vor fi administrate dintr-un singur loc si repartizate dupa criterii nestiute inca. Alianta D.A. isi doreste sa detina puterea absoluta prin administrarea, la nivel central, a unor fonduri imense.
Observam aceeasi tendinta si in cazul modificarilor propuse la legile administratiei locale. Alianta D.A. doreste ca prefectul sa redevina defunctul prim-secretar de partid care, la adapostul unor concepte frumoase - independenta si neafilierea politica - , va detine control asupra tuturor serviciilor descentralizate si, bineinteles, a fondurilor. Distributia acestora se realizeaza, cum bine ati intuit, dupa niste criterii mai putin cunoscute. Nici agricultura nu a scapat: centralizam si apoi distribuim dupa cum e vremea.
Oare nu vi se pare ciudat faptul ca, intr-o perioada foarte scurta de timp, dorinta de "reformare, restructurare si eficientizare" s-a redus brusc la centralizarea metodica a cat mai multor resurse financiare si utilizarea arbitrara a acestora?
In ultimii ani, partidele aflate acum in Coalitie de guvernare au criticat vehement crearea fondurilor speciale. Au propus desfiintarea lor si includerea in bugetul de stat, considerat unic instrument financiar al statului, de colectare si redistribuire.
Odata ajunse la guvernare, aceleasi partide politice doresc infiintarea a cat mai multe fonduri si minifonduri, desi unele dintre ele (PNL si PD) au avut experiente neplacute in trecut, dar se pare ca nu au invatat nimic. In perioada 1996-2000, acest tip de management financiar a creat o sumedenie de probleme si a fost criticat de UE.
Romania chiar are nevoie de aceasta politica de "eficientizare" a administratiei printr-o neocentralizare excesiva, daunatoare si creatoare de coruptie? Cred ca este momentul sa ne punem semne mari de intrebare legate de pericolul concentrarii unor sume fabuloase de bani publici si europeni, la nivelul catorva structuri capabile sa-si impuna decisiv puterea pe respectivele segmente de activitate.
Imbunatatirea capacitatii administrative nu inseamna centralism. Inseamna salarii mai bune pentru functionarii publici, o motivare suplimentara a beneficiarilor proiectelor si, nu in ultimul rand, crearea unor departamente specializate, flexibile si responsabile. In 2007, Romania, ca membra a UE, trebuie sa poata gestiona mult mai eficient fondurile structurale si de coeziune care finanteaza proiectele descrise in Planul National de Dezvoltare.
De ce trebuie sa ne intoarcem la centralismul comunist?
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
