"Noii ideologi"

In democratiile avansate stanga si dreapta nu dispar, dupa cum se afirma uneori… articularea politica a intereselor este mai complexa… in conditiile globalizarii disputa intre stanga si dreapta se muta partial in arena internationala.

Ultimele doua decenii s-au scurs sub ofensiva doctrinei neo-liberale, care a modelat politici in economia mondiala si a ghidat reformele din tarile post-comuniste; in aceste tari era nevoie de privatizare masiva, de liberalizare si deschidere a pietelor. Intrarea a opt tari post-comuniste in Uniunea Europeana poate fi vazuta ca un succes major al liberalizarii. Pe acelasi plan pot fi puse si rezultatele reformelor graduale din China, care arata insa ca liberalizarea nu se face printr-o reteta unica.

Anii ’90 au revelat limite ale paradigmei neo-liberale. Cat economia nord-americana a crescut fulgurant, cat somajul era mic si bursa in ascensiune stratosferica, cat crizele financiare nu au proliferat necontrolabil, unele "rele" au fost obscurizate; ele au iesit insa la iveala in mod exploziv in ultima parte a deceniului trecut. Caderi financiare de proportii, scandaluri in lumea corporatista (Enron, Worldcom, Tyco, LTCM, Arthur Andersen, Vivendi etc.), pe piata energiei, comertul inechitabil, crize prin contagiune, au evidentiat excese ale politicilor de dereglementare, vicii profunde in practicile de guvernanta corporatista in economiile avansate, discrepanta intre ce se spune si ce se face.

Piata nu este un factotum; este nevoie de reglementari eficace, de institutii care sa protejeze drepturile de proprietate si sa gestioneze conflicte, de bunuri publice. Jim Wolfensohn, presedintele Bancii Mondiale, pledeaza pentru strategii de crestere economica cu "incluziune sociala". Anii din urma redescopera rolul valorilor morale in economie, societate; se reaminteste ca Adam Smith, parintele stiintei economice, a scris "Teoria Sentimentelor Morale", ca Max Weber a pus in relatie dezvoltarea capitalismului cu un anume tip de comportament. Deepak Lal reliefeaza sentimentele de "vinovatie" (guilt) si "rusine" (shame), pentru fapte reprobabile, ca factori socializanti. Pe un plan mai amplu se discuta despre mersul capitalismului, care evidentiaza o varietate surprinzatoare pentru cei obisnuiti sa citeasca lumea printr-o logica binara rudimentara.

Fundamentalismul doctrinar, "noii ideologi", nu dau roade in practica economica; este nevoie de pragmatism, de luciditate, de minti deschise. Iar in viata sociala cinismul, abdicarea de la conventii/norme morale, atitudini precum "dupa mine potopul", sau "o viata are omul", erodeaza increderea in democratia liberala.

In lumea contemporana stanga si dreapta nu dispar, dupa cum se afirma uneori. Articularea politica a intereselor este mai complexa, pe fondul impactului noilor tehnologii asupra structurilor sociale, dar nu anuleaza diferente sociale si inclinatii axiologice (ideologice) diferite. In conditiile globalizarii disputa politica se muta, partial, in arena internationala.

In Romania trebuie sa aplicam mai riguros regulile de baza ale economiei de piata. Dar este necesar, in acelasi timp, sa discutam despre capitalism ca sistem real, imperfect (sa nu uitam aforismul lui Churchill!) - ca arhetip ce fiinteaza in diversitate. Nu exista economie de piata infailibila, asa cum evolutia institutionala si coabitarea intre sectorul privat si cel public nu sunt predeterminate. Printr-o astfel de dezbatare am iesi din "copilarie ideologica" de dupa 1989, ne-am maturiza. Europenitatea pe care o pretindem motiveaza o asemenea dezbatere. In Uniune se discuta nu numai despre Constitutie, dar si despre viitorul modelului economic si social european, reforma statului asistential, rolul religiei si valorilor morale, imbatranirea populatiei, ecologie, gestionarea globalizarii, "problemele globale", noua configuratie geopolitica a lumii, cum se poate lupta impotriva terorismului etc.

Sa redescoperim lumea in complexitatea ei, sa intelegem ca relatiile externe ale Romaniei nu pot fi rezumate supersimplificator la "parteneriate strategice" - care, adesea, nu spun mare lucru. Avem nevoie de o dezbatere care, chiar daca este dominata de spectrul intrarii in Uniunea Europeana, sa fie orientata catre marile probleme ale societatii romanesti: economie duala, cu un sector rural supradimensionat si inapoiat; infrastructura precara; venit/loc. scazut; competitivitate scazuta a productiei; delincventa; starea educatiei si asistentei medicale; administratie publica defectuoasa, capturarea statului de interese inguste, clivajul intre lumea urbana si cea de la sate etc. "Noii ideologi", fundamentalistii, nu ne pot ajuta!