x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Păzea, trece Plăcintă!

Păzea, trece Plăcintă!

de Lucian Avramescu    |    14 Mar 2012   •   21:00

Juniorul Placinta, spre deosebire de mama Placinta, ocupata cu fa­bricat gologani din materia galbuie a politicii, a stat multa vreme pitit in spatele geamurilor fumurii ale vietii lui de lux. Apoi Placinta cel mic, suparat pe anonimat, a tasnit in ochii opiniei publice si nu se mai da plecat, ca un gunoi inope­rabil intrat in retina.

Prima isprava care l-a extras din anonimat a fost jetul urinar proiectat, din puta personala, pe o cruce infatisandu-l pe Tragicul Rastignit si plantata, spre aducere aminte si reculegere, intr-o intersectie. Imaginea, de un grobianism scarbos si o uratenie sufleteasca purulenta, s-a plimbat pe internet starnind greata si revolta, iar rar de tot exclamatii admirative de la congeneri apucati.

Apoi micul Placinta, nemultumit ca gloria lui sta atarnata de un, scuzati, pisat care – mare branza – a insultat doar o credinta si a umplut de revolta cateva milioane de inchinatori (cei care au apucat sa afle marlania) a trecut la alte ispravi care sa-i justifice averea si pofta azvarlitului cu bani in baruri de noapte si cazinouri. Si-a burdusit in pumni o partenera de aventuri nocturne, 'din prea multa iubire', s-a cocotat cu masina pe un trecator pe care n-a izbutit, cum intentiona, sa-l prepare omleta, a izbit, lovit, scuipat, s-a frecat, in instante, de camerele de luat vederi care l-au adus pana la urma de-a binelea in atentia multimii. Beizadeaua a obtinut, cu pretul unei condam­na­ri la parnaie (cu suspendare!), un procent consistent de notorietate.

Am cunoscut de curand un cercetator din Sinaia, biolog cu carti si manuale pentru studentii care au drept pasiune natura, cu rezultate remarcabile in depistarea fara chimicale a calitatilor apei. A apei de baut. Ei bine, savantul studiaza, intre altele, o insecta care, traind pe malul apelor, indica precis continuturile favorabile vietii sau, dimpotriva, nocive. Institutul lui, tinut in viata nu de stat, ci de o pasiune stiintifica nedara­mata de ignoranta si plictisul carmuirii, poate oferi lumii darul unei protectii necostisitoare, in con­ditiile in care cancerul escaladeaza vartos cote neatinse iar planeta devine irespirabila. Il stie cineva pe profesorul universitar Constantin Ciubuc, biolog de respiratie internationala? Cativa. Notorietatea beizadelei Placinta sare insa nerusinata garduri inalte si scuipa modestiile academice.

De curand, trecand eu cu treburi prin Bucuresti, furat de gandurile mele, m-am pomenit, abia am avut timp sa ma dau la o parte, aproape izbit pe trotuar de o gorila tanara, cu parul legat la ceafa in coada. Vorbea cu un altul si, avansand, luau parca in posesie trotuarul. L-am recunoscut pe mostenitorul averii Placinta. Obraznicia, intentia de a darama tot ce-i iesea in cale indica o filosofie de viata. Filosofia monstruoasa a pesterii. M-am gandit, ramanand pe loc si urmarindu-l cu privirea, daca nu cumva, stiindu-ma, a vrut sa ma dea gramada. Pe mine si doar pe mine. As! Asa facea cu toata lumea care i se nimerea in cale.

×
Subiecte în articol: editorial