Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 5 iunie, agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3 (economie recomandată pentru investiții). Dar perspectiva rămâne negativă, pentru că agenția vede riscuri în ceea ce privește balanțele fiscală și externă în următoarele 18 luni „dacă factorii de decizie nu stabilizează și consolidează poziția bugetară după recesiunea indusă de COVID-19”.
Știrea este, în același timp, și una foarte bună - sosită într-un moment sensibil în care economia abia își linge rănile -, dar și un avertisment foarte serios transmis înainte de a porni în România gâlceava pe pomenile electorale.
Scrisoarea S&P amendează populismul din ultimii ani care „a slăbit bazele pentru finanțe publice sustenabile. Din 2018, România a derulat o politică fiscală expansivă, ducând la unele dintre cele mai mari deficite gemene din piețele emergente majore și a făcut România vulnerabilă la potențiale șocuri interne și externe”. Fraza aceasta ar trebui să le închidă gura politicienilor PSD cocoșați de populism, care se grăbesc acum să țipe că au lăsat în urma lor o țară echilibrată macroeconomic, care a făcut posibilă păstrarea calificativului de „economie recomandată pentru investiții”. Dar tot aceeași știre S&P ar trebui să-i facă mult mai rezervați și pe guvernanții liberali când dau năvală să-și laude singuri pachetul de măsuri economice luate ca răspuns la criza COVID-19, măsuri considerate de S&P ca fiind „printre cele mai slabe din regiune, care vor duce deficitul la aproximativ 8% din PIB și datoria publică, la 40% din PIB”. Prezentată de guvern doar pentru nuanța pozitivă a menținerii calificativului, știrea conține și elementele de îngrijorare ce nu pot fi lăsate sub preș: dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât cea anticipată inițial.
Argumentele în favoarea menținerii României pe ultima treaptă recomandată investițiilor sunt legate, în primul rând, de ponderea redusă a datoriei publice în PIB, aflată la 35,2%, la nivelul lunii decembrie 2019, dar și de deciziile economice pe care agenția de rating anticipează că guvernul României le va adopta, în vederea restabilirii echilibrelor bugetare. Aici e vorba în primul rând de majorarea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Potrivit Bloomberg, „guvernul este în impas”: trebuie să evite un deficit bugetar scăpat total de sub control ca rezultat al creșterii pensiilor şi riscurile asociate unei retrogradări a ratingului, dar cum să facă acest lucru fără îndepărtarea potenţialilor votanţi?
Alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru „determinarea traiectoriei fiscale”. Iar problema - potrivit Bloomberg - distrage atenţia de la planurile pentru atenuarea impactului economic al măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei, planuri care includ accesarea ajutorului UE de 30 de miliarde de euro.
Așadar, departe de sta pe roze, România stă de fapt pe o muchie de cuțit. Este blocată într-o situaţie dificilă cu privire la cheltuielile bugetare: populiştii forţează în continuare măsuri care riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, adică „nerecomandat pentru investiţii”. În termeni populari, „junk” înseamnă și „gunoi”, „toxic”, „uzat/învechit”, iar asta arată, de fapt, de ce e România pe muchie de cuțit: o singură mișcare greșită, ca să fie aruncat la gunoi interesul investitorilor pentru economia noastră.
Un brânci populist e de ajuns pentru ca două-trei generații consecutive de români să plătească cu bani grei modul în care se cumpără astăzi victoria în alegeri.
Citește pe Antena3.ro
