x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Pentru ratele de credit cu dobândă fixă românii nu primesc nicio veste proastă de la Banca Naţională

Pentru ratele de credit cu dobândă fixă românii nu primesc nicio veste proastă de la Banca Naţională

de Ionuț Bălan    |    02 Mai 2022   •   07:30
Pentru ratele de credit cu dobândă fixă românii nu primesc nicio veste proastă de la Banca Naţională

Știrile, articolele, reportajele din media reprezintă o formă importantă de educație. Iar educația este extrem de importantă, pentru că se opune manipulării. Dar oare cum poate fi interpretat „modelul” de știre care dă vești de la banca centrală, cum ar fi aceea că instituția a decis să scumpească ratele românilor? Prin ce „metodă”? Ca urmare a majorării dobânzii-cheie, desigur!

Din păcate, o astfel de informație pornește de la premisa că toate creditele ar avea dobândă variabilă, ceea ce face ca media să sară cu nonșalanță peste rolul educativ și să se ducă fix în zona de manipulare/propagandă. Dacă media este una de știri și nu una care cultivă emoții, ar trebui să precizeze că acest lucru nu e valabil în cazul împrumuturilor cu dobândă fixă. Iar responsabilul cu politica monetară și-a făcut pe deplin datoria în această privință, i-a sfătuit pe români să se împrumute în moneda în care au veniturile, iar în măsura în care dobânzile sunt fixe este limpede care e costul finanțării, apare elementul de predictibilitate, e precum o asigurare care ferește debitorul de elementele adverse. Își mai aduce cineva aminte de aceste „detalii”?!

Așadar, dacă toată lumea vântură emoții când prezintă „obiectiv” știri privind ratele românilor, ce variază după cum „plimbă” banca centrală referința, poate că ar trebui să vorbim împotriva „curentului” și de împrumuturile cu dobândă fixă.

În cazul acestora, lucrurile stau foarte simplu. Ele reprezintă acordul părţilor, stipulat într-un contract, fără a contrazice în niciun fel cadrul legal în vigoare.

Cu alte cuvinte, două entităţi deschise la colaborare se aşază la masă şi rezultă o înţelegere ce nu constituie reflexia unui act normativ. E piaţă, cu ofertă şi cerere.

Ca s-o spun şi mai clar. Un salariat, cu venituri în lei, ia un credit în monedă locală şi urmează să-l achite în rate egale. Riscurile sunt asumate transparent, nu mai apar probleme, ca la creditele în franci elveţieni.

Acum, sigur că la împrumuturi pe 20-30 de ani intră în discuţie dobânzile variabile, fiindcă orizontul e puţin predictibil. Da, numai că la termene atât de lungi intervin şi alte pieţe şi instrumente. Băncile - prin intermediul covered bonds - îşi pot împărţi riscul cu piaţa de capital, fondurile mutuale şi cele de pensii. Într-un asemenea context vorbim de instrumente de hedging, pe care le putem lua în considerare şi în cazul împrumuturilor de până la 5 ani, dacă se doreşte ca dobânzile să fie fixe.

Şi - în definitiv - dacă privim tradiţional chestiunea, rolul băncilor este acela de asigura capital de lucru pentru comerţ, nu de a finanţa portofolii pe termen lung, pentru că de la acestea a pornit criza în industria bancară.

Iar pe lângă asta mai există şi asigurările. Oare de ce când când folosim sintagma „lumea financiară” pomenim doar de bănci?!

Neînţelegerea financiară a tuturor sistemelor care participă la circulaţia banilor este, în principiu, o problemă a mixului de marketing, deoarece pieţele de la noi sunt cumva rupte şi atenţia e concentrată pe societăţile bancare.

×