Piciorul

Lui Vasile B. i-a placut un tablou si l-a cumparat. Dar veti intreba ce infatisa tabloul? Ce conteaza, l-a cumparat si gata.

Oamenii suceau capul dupa Vasile B., ca sa vada ce tablou era ala pe care-l avea in mana dreapta. Si zareau doar un picior. Fiind un tablou mai degraba lung decat lat, puteai, ca barbat, sa-ti imaginezi ca din punga iesea piciorul unei femei goale intinse pe un divan. Sigur insa n-aveai cum sa fii, deoarece se vedeau doar laba, glezna si ceva din gamba. Cam sinistru. Daca ar fi fost pus invers era altceva. Femeii i-ar fi ramas afara capul si poate tatele. Merita sa te tii pana la tramvai dupa Vasile B. ca sa vezi tate. Asta, bineinteles, daca era vorba de o femeie goala, lungita pe o canapea. Asa insa, doar dupa un picior, de ce sa te tii?

La inceput, Vasile B. nu si-a dat seama ce se intampla. N-a realizat ca pe celalalt trotuar s-a format inca un grup, din care un ins mai rasarit arata cu mana spre alaiul format in preajma sa. Si ca insul nu arata spre altcineva, ci spre el si ii explica nu stiu ce unui politist. Ca tot cetateanul, care a remarcat o neregula si o reclama imediat la organele in drept.

- Dom’ comisar, am vazut un picior, dar nu ma bag, nu-i treaba mea. Sa-si faca fiecare meseria. Eu zic doar ce vad, n-am pareri. Poate ca nu-i ce cred eu - zice omul care a chemat politia. Poate ca n-am vazut eu bine.

Iar poporul asculta cu ochii holbati de curiozitate si-si da cu presupusul, amintindu-si c-a mai aratat ceva asemanator la televizor: picioare taiate, capete impachetate in plastic si aruncate in padure, pantece de babe violate si sfartecate, sani ciopartiti. Brrr!

- A mai vazut careva si altceva?, intreaba gradatul formand la celular numarul sectiei si solicitand intariri.

Privirea catorva cetateni pare sa spuna ca da, numai ca e periculos sa te bagi martor. Mai ales ca sunt destui martori de cealalta parte a strazii, care, saracii, risca in cunostinta directa de cauza.

Nici n-a terminat gradatul convorbirea cu sectia, c-a si sosit o masina cu mascati. Cativa dintre curiosi au rupt-o la fuga, fiindca au mai avut de-a face cu bulanul, insa cei mai multi ajung in duba.

- Care-i problema?, se intereseaza respectuos Vasile B. Dar destul de indecis, deoarece a sosit tramvaiul si e pacat sa-l piarda.
- Nu-i treaba dumitale, ii zice soferul dubei. Important e ca i-am prins. De cand ii urmarim! Mama lor de criminali. Auzi, sa taie picioru’ la oameni!

Vasile B. urca in tramvai si ofteaza, ca unul pe langa care a trecut glontul. Iar prin cap ii trece singurul gand potrivit cu situatia: "Fara politie ne-ar lua dracu’!".